Bacaul, pe lista neagra a accidentelor MIG

Agenţia MEDIAFAX prezintă o cronologie a accidentelor în care au fost implicate aeronave de tip MiG din dotarea Forţelor Aeriene Române, împreună cu date tehnice despre avion şi elemente de background.

– 2 martie 1994 – Un avion MiG 29 s-a prăbuşit la aeroportul militar Mihail Kogălniceanu, în timpul unui zbor de antrenament. Pilotul şi-a pierdut viaţa, iar aeronava a fost distrusă.

– 10 martie 1994 – Unei aeronave MiG 23, cu dublă comandă, în timpul apropierii de aerodrom pentru aterizare, i s-a oprit motorul la înălţimea de 400 m de sol şi la aproximativ 8 km faţă de pista de decolare-aterizare. Aeronava aparţinea unităţii de aviaţie din Timişoara. Piloţii s-au salvat prin catapultare.

– 18 mai 1994 – Un avion MiG 21 s-a prăbuşit în timpul unui zbor de antrenament. În urma accidentului, pilotul a murit, iar avionul, aparţinând unităţii de aviaţie militară din Timişoara, a fost distrus.

– 9 august 1994 – Un MiG-23 s-a prăbuşit în timp ce încerca să aterizeze pe aeroportul militar din localitatea Mihail Kogălniceanu. Pilotul s-a catapultat.

– 6 octombrie 1994 – Un avion MiG-21 s-a prăbuşit pe poligonul Bogata, de lângă Turda, în timpul unei aplicaţii militare. Pilotul s-a catapultat.

– 14 octombrie 1994 – Un avion MiG 21 s-a prăbuşit, iar pilotul Adrian Truşcă şi-a pierdut viaţa. În urma anchetei s-a constatat că erorile pilotului au stat la baza accidentului.

– 27 iulie 1995 – Un avion MiG 21, de la UM 019051-Deveselu, s-a prăbuşit după aproximativ 15 minute de la decolare. Aparatul executa un zbor de cercetare meteo, combinat cu un exerciţiu de luptă ce simula trageri în ţinte terestre. În urma accidentului, şi-au pierdut viaţa ambii piloţi.

– 29 august 1995 – Un avion MiG-21 cu dublă comandă s-a prăbuşit pe aerodromul Giarmata, de lângă Timişoara. Cei doi piloţi au reuşit să se salveze prin catapultare.

– 9 mai 1996 – Un MiG 21 a intrat într-o cabină de dirijare a zborului pe Aeroportul Militar Borcea. Nu s-au înregistrat victime.

– 29 octombrie 1996 – Un avion MiG-21 a aterizat forţat pe Aeroportul din Timişoara, întrucât trenul de aterizare din partea dreaptă nu s-a deschis.

– 22 mai 1997 – Un avion militar tip MiG 21, din dotarea unităţii militare de la Bacău, s-a prăbuşit în zona localităţii Pârjol, judeţul Bacău. Pilotul s-a salvat prin catapultare.

– 10 decembrie 1997 – Un avion tip MiG-21 cu dublă comandă s-a prăbuşit în timpul unui zbor de instrucţie, aparatul fiind distrus în urma impactului cu solul, însă piloţii s-au catapultat.

– 22 octombrie 1998 – Un aparat MiG 29 ce participa la un exerciţiu de antrenament de la Baza Mihail Kogălniceanu a fost nevoit să aterizeze forţat în urma semnalării unei defecţiuni la unul dintre motoare. Avionul era condus de un pilot român şi unul francez.

– 21 aprilie 1999 – Un avion MiG-21 a fost avariat la aterizare, în apropiere de Câmpia Turzii, ca urmare a unei erori de pilotaj.

– 12 mai 1999 – Un avion românesc de luptă tip MIG 23 s-a prăbuşit în zona localităţii Căpâlnaş, la şapte kilometri sud de Săvârşin, judeţul Arad. Pilotul, locotenentul comandor Dorin Eremie Craiu, şi-a pierdut viaţa.

– 17 august 1999 – Un aparat cu dublă comandă al Bazei Aeriene 95 s-a prăbuşit în apropierea unităţii de aviaţie din Bacău. Cauza a constituit-o o eroare în tehnica pilotajului. Ambii piloţi s-au salvat prin catapultare. Avionul s-a prăbuşit imediat după decolare, la circa trei kilometrii de capătul pistei.

– 15 martie 2000 – Un avion de vânătoare MiG 21 Lancer aparţinând Bazei Aeriene Giarmata, judeţul Timiş, a suferit o avarie la trenul principal de aterizare, în timp ce se întorcea dintr-un zbor de instrucţie. În timpul aterizării, imediat după ce a atins pista, avionul s-a dezechilibrat şi s-a înclinat zece centimetri pe partea stângă, din cauza ruperii unei roţi din trenul de aterizare.

– 13 iulie 2001 – Un aparat al SC Aerostar Bacău s-a prăbuşit într-o zonă muntoasă din dreptul localităţii Tazlăul Mare, iar pilotul a reuşit să se catapulteze. Comisia care a anchetat cauzele prăbuşirii avionului militar MIG 21 Lancer a exclus varianta erorii de pilotaj, concluzie la care anchetatorii au ajuns după decodarea cutiei negre a aparatului de zbor.

– 21 februarie 2002 – Un avion MiG 21 Lancer, cu simplă comandă, aparţinând Bazei 86 Aeriene Feteşti, s-a prăbuşit în lacul piscicol Iezer, din apropierea municipiului Călăraşi. Avionul a fost distrus, iar pilotul, Adrian Săvulescu, şi-a pierdut viaţa. Zborul se efectua în cadrul unui antrenament de strictă supraveghere. Accidentul a fost provocat de impactul cu o pasăre.

– 26 martie 2002 – Un aparat al Bazei Aeriene 71 s-a prăbuşit în apropiere de Turda, însă pilotul a reuşit să se salveze. Cauza a fost defectarea sistemului de alimentare cu combustibil a motorului.

9 octombrie 2002 – O bombă de aviaţie s-a desprins de pe grinda unui avion MiG 21 Lancer, imediat după decolarea aparatului de pe aeroportul din Bacău, căzând la aproximativ 450 de metri de capătul de nord al pistei. Nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale.

23 octombrie 2002 – Un avion MiG 21 Lancer, care efectua un zbor de instrucţie în simplă comandă, s-a prăbuşit de la o înălţime de 30 de metri, la capătul pistei de decolare de pe aerodromul Unităţii de Aviaţie din Bacău. Pilotul avionului, care era singur la bord, a reuşit să se catapulteze înaintea impactului aparatului de zbor cu solul. Accidentul a fost provocat de impactul cu o pasăre.

– 26 septembrie 2003 – Un avion MiG 21 Lancer s-a prăbuşit în apropiere de Câmpia Turzii, iar pilotul, căpitanul comandor Sorin Popa, a murit, nereuşind să se catapulteze. Accidentul aviatic s-a produs pe un deal din vecinătatea comunei Viişoara. Aparatul de zbor aparţinea unităţii aviatice de la Luna şi executa un zbor de antrenament. Cauza a fost dezorientarea spaţială.

– 26 august 2004 – Două aeronave MiG 21 Lancer cu simplă comandă s-au ciocnit în zbor, la 20 de minute de la decolarea de pe aeroportul din Câmpia Turzii, piloţii reuşind să se catapulteze şi fiind recuperaţi. Cauza accidentului a fost reprezentată de o eroare umană, dar şi de condiţii meteo nefavorabile.

– 8 martie 2005 – Un avion MiG 21 Lancer cu simplă comandă aparţinând Bazei Aeriene 86 Feteşti s-a prăbuşit în zona localităţii Însurăţei, din judeţul Brăila. Pilotul s-a catapultat, supravieţuind accidentului, dar aparatul de zbor a fost distrus aproape în întregime. Accidentul a avut drept cauză probabilă pierderea stabilităţii aerodinamice a aeronavei prin acţionarea energică de către pilot a comenzilor, pentru asigurărea avantajului câştigării luptei aeriene.

– 22 noiembrie 2006 – O aeronavă MiG 21 Lancer s-a prăbuşit la Beliu, în judeţul Arad. Aeronava a funcţionat normal pe întreaga durată a zborului, de la decolare până la impactul cu solul. Comisia de investigare a apreciat că producerea catastrofei aeriene poate fi atribuită „instalării subite a pierderii de conştienţă a pilotului, indusă de unul de factorii de mediu sau de o afecţiune psiho-fizică pre-existentă în stare latentă”. Pilotul, care se afla singur în avion, a decedat.

14 august 2007 – Rezervorul suplimentar al unui avion MiG 21 LanceR, aparţinând Bazei 95 Aeriene Bacău, s-a desprins necomandat în timpul unei misiuni de cercetare meteorologică şi a căzut pe o pajişte.

– 28 august 2007 – Traficul pe Aeroportul Internaţional Timişoara a fost blocat timp de mai bine de o oră, după ce un avion MiG 21 Lancer a făcut pană la aterizare, una dintre roţi explodând, iar resturile împrăştiindu-se pe pista care fost închisă.

– 30 octombrie 2007 – Un avion MiG 21 Lancer aparţinând Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii a fost implicat într-un incident aviatic, soldat cu spargerea cupolei şi desprinderea fuselajului, în urma impactului cu un obiect neidentificat, posibil cu o pasăre.

-1 noiembrie 2010 – Un aparat se prăbuşeşte în apropiere de Câmpia Turzii. Doi piloţi militari îşi pierd viaţa.

MiG 21 Lancer reprezintă varianta îmbunătăţită a avionului sovietic MiG 21. Avionul MiG 21 Lancer a fost proiectat ca un avion de interceptare de front, destinat să execute misiuni în condiţii meteorologice normale şi a zburat pentru prima dată în anul 1957. Avionul a intrat în producţie de serie în anul 1958, fiind echipat cu un motor cu reacţie Tumanski R-11, atingând forma finală un an mai târziu sub denumirea MiG-21F.

Forţele Aeriene Române au iniţiat în anul 1992 un program de modernizare a aparatelor MiG 21, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne. În prezent sunt în serviciu doar avioane modernizate MiG 21 Lancer A (pentru misiuni aer-sol), Lancer B (versiune de instruire) şi Lancer C (optimizate pentru misiuni aer-aer).

Avionul este echipat cu un scaun de catapultare KM-1M, ce asigură salvarea echipajului la înălţime 0 şi o viteză minimă de 130 km/h.

Avioanele MiG au o lungime de 14,5 metri, înălţimea de 4,1 metri şi anvergura de 7,15 metri. Greutatea avionului gol este de 5.750 de kilograme, iar greutatea maximă la decolare trebuie să nu depăşească 10.400 de kilograme.

Echipajul este format dintr-unul sau doi piloţi (pentru MiG-21 Lancer B).

În iunie 2009, SMFA a recurs la executarea de reparaţii capitale la avioanele MiG, pentru a-şi îndeplini sarcinile asumate în cadrul NATO, operaţiunile de reparare a avioanelor, a motorului şi a echipamentelor din compunerea acestora fiind executate de S.C. Aerostar S.A. Bacău, care deţine licenţă exclusivă în România. MApN a informat, la acea dată, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX, că „prelungirea vieţii” aeronavelor MiG 21 LanceR poate fi asigurată prin executarea reparaţiilor capitale, în limitele resursei tehnice totale acordată de constructor.

„Momentul afluirii în reparaţie a avioanelor se face în funcţie de epuizarea resursei tehnice între reparaţii capitale, fondurile avute la dispoziţie de Statul Major al Forţelor Aeriene şi priorităţile existente. Strategia de regenerare a resursei tehnice vizează păstrarea în serviciu a unui număr minim de avioane MiG 21 LanceR până în anul 2014, când se preconizează operaţionalizarea noului tip de avion multirol. Programul de achiziţie a noului avion multirol se află în stadiul luării deciziei de către instituţiile abilitate şi identificării soluţiilor de finanţare”, explica în 2009 Ministerul Apărării.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat în martie propunerea MApN de achiziţionare a 24 de avioane F 16 în uz. Achiziţionarea avioanelor F16 aprobată de CSAT costă aproximativ 1,3 miliarde dolari.

Ministerul Apărării preciza că cele 24 de avioane aprobate de CSAT sunt variantă Block 25, revitalizate şi complet echipate, iar pachetul cuprinde asistenţă tehnică pentru o perioadă de 3-5 ani şi pachet de suport logistic, simulatoare de zbor, pregătirea personalului navigant şi tehnic, transportul, adaptarea infrastructurii de la sol, muniţia, armamentul, costuri administrative

Achiziţionarea avioanelor F-16 aprobată de CSAT va costa aproximativ 1,3 miliarde dolari, primele aparate, cu o resursă de zbor estimată la încă 10-15 ani, urmând să ajungă în România în 2013, o etapă strategică ulterioară fiind achiziţionarea a încă 24 de aeronave de acest tip noi, informa, ulterior, MApN.

Emil Boc a declarat, la începutul lunii august, că Guvernul nu dispune de bani pentru avioanele F16, răspuns oferit la doar două zile după expirarea termenului până la care România trebuia să achite o primă tranşă de bani.

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a declarat, la 24 octombrie, la Pro TV, că România a luat deciza „de natură pur economică” de a renunţa la programul de achiziţionare de avioane F 16, deoarece SUA vroiau să vândă şi nu să finanţeze vânzarea acestor aparate către România.

Adauga un comentariu

*