Calinescu la Onesti

Editia din acest an a “Zilelor Culturii Calinesciene”, care s-a incheiat ieri, a fost un nou prilej pentru unii dintre onesteni sa se intrebe si sa intrebe de legatura care a existat intre George Calinescu si Onesti, dar si despre motivul pentru care fundatia “George Calinescu” se numeste “nationala”. In privinta legaturii dintre Calinescu si Onesti, aceasta este una puternica, in ciuda faptului ca marele om de cultura nu a petrecut prea mult timp in municipiu. Insa el a apreciat foarte mult spiritul si atmosfera care existau la Onesti la sfârsitul anilor ’50 si inceputul anilor ’60 si care l-au impresionat atât de mult, incât a dorit ca si alti intelectuali români sa le simta. George Calinescu a venit la Onesti in 1962, cu doar trei ani inainte de a se stinge din viata, moment in care el fusese deja izolat de autoritatile comuniste, care s-au straduit sa-l reduca la tacere. In acel an, 1962, Onestiul era in plina dezvoltare industriala, dar si spirituala. Muncitori si intelectuali din toata tara luasera calea Onestiului, oras in care au adus cu ei si traditiile si cultura locurilor in care ei s-au nascut si au copilarit. S-a produs, astfel, o masiva interferenta culturala si sprituala, fenomen pe care George Calinescu l-a apreciat ca pe un miracol. El a si scris, dupa timpul petrecut la Onesti, un eseu intitulat “Miracolul Onestilor”, iar mai târziu, artistul plastic Constantin Berdila a realizat mozaicul cu denumirea “Miracolul Onestilor dupa George Calinescu”, opera care se afla la Galeriile Fundatiei Nationale “George Calinescu”. Pentru Calinescu, miraculos era faptul ca, intr-o perioada in care el si alti intelectuali erau redusi la tacere, Onestiul era o oaza de libertate, un oras care clocotea de viata si de tinerete. Onestiul din acele vremuri era un loc propice pentru oamenii de cultura, care se refugiau in acel oras si se regaseau in spiritul lui. Ani de-a rândul, intelectualii vremii au continuat sa vina la Onesti, sub patronajul spiritual al lui George Calinescu, chiar si in 1989, când autoritatile luasera decizia de a interzice “Zilele Culturii Calinesciene”. De atunci si pâna acum, legaturile dintre Onesti si George Calinescu s-au intarit si mai mult: fundatia, o scoala generala, un parc si o strada din oras poarta numele lui, iar viata si opera lui sunt an de an analizate in cadrul “Zilelor Culturii Calinesciene”. Dupa 41 de editii ale acestei manifestari, e aproape inutil sa intrebi ce legatura are Onestiul cu George Calinescu, iar numarul de vizite pe care el le-a facut in oras si timpul pe care l-a petrecut aici devin chestiuni irelevante. Cât despre faptul ca fundatia care ii poarta numele se mai mai numeste si “nationala”, explicatiile sunt si ele inutile, din moment ce este vorba de un fenomen national, de care sunt interesati participantii din toata tara, nu doar cei din Onesti, iar George Calinescu apartine patrimoniului spiritual al intregii natiuni, si nu doar comunitatii locale.

Florin TANASE

Adauga un comentariu

*