Sfintii Apostoli Petru si Pavel, marii corifei ai apostolilor

apostoli.jpgAstazi, 29 iunie, ii pomenim pe Sfintii Apostoli Petru si Pavel. Sfântul Petru este cel mai iubit si respectat sfânt din calendarul traditional românesc.

Sfântul Petru, ca un mai mare intre Apostoli, a fost intâiul invatator si propovaduitor al cuvântului lui Dumnezeu. Sfântul Apostol Petru fusese pescar, in Betsaida Galileei, fiu al lui Iona si frate mai mare al lui Andrei, cel dintâi chemat de Domnul la lucrarea apostoliei, si se numea Simon, pâna când Mântuitorul i-a schimbat acest nume in Petru. Cei doi frati isi câstigau cele de lipsa pentru trai, pâna când auzira glasul de chemare al Mântuitorului: „Veniti dupa Mine si va voi face pe voi pescari de oameni” (Matei 4,19). La indemnul lui Iisus aruncara din nou mreaja si, spre uimirea lor, mreaja se umplu de peste, atât de mult, incât abia au putut sa o traga la mal. Dupa aceasta minune, ascultând de chemarea lui Iisus si urmând-o, au devenit apostoli, primind o misiune noua, plina de raspundere, de a vesti tainele imparatiei lui Dumnezeu si de a impartasi harul divin. De atunci, cei doi frati au fost nedespartiti de Hristos si martori ai minunilor pe care le-a facut. Sf. Apostol Petru este primul care l-a numit pe Iisus „Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu. Sf. Petru a fost in multe locuri, a invatat lumea despre Hristos, a pus episcopi si a tamaduit pe bolnavi, savârsind multe minuni. De mai multe ori a fost inchis in temnita. Din Ierusalim, dupa intemeierea Bisericii Crestine in ziua Cincizecimii, Sf. Petru a mers sa propovaduiasca Evanghelia in Antiohia, Pont, Galitia, Capadochia, Bitinia si la Roma, unde a suferit si moarte de martir, acolo unde se inalta astazi magnifica bazilica San Pietro, la 29 iunie, in anul 67. Potrivit unei vechi traditii, Sf. Petru a cerut sa fie rastignit cu capul in jos, dorind sa arate deosebirea dintre chinurile sale si cele ale Mântuitorului.

Obiceiuri

29 iunie, Sânpetru de vara, sau Sarbatoarea lupilor, marcheaza miezul verii si perioada secerisului. Sf. Petru este patronul agricultorilor. Pâna la Sf. Petru este interzisa scuturarea merilor, altfel cade grindina peste holde.
Fiind credincios, foarte harnic si bun sfetnic, Sfântului Petru ii incredinteaza Dumnezeu portile si cheile Raiului. Se zice ca de Sânpetru apar licuricii. Când Sf. Petru plesneste din bici, din sfichiul biciului sar scântei care, cazând pe pamânt, se prefac in licurici. Licuricii sunt blagosloviti de sfânt ca sa lumineze calea celor rataciti in padure. Se fac târguri si se da de pomana pentru morti. De Sânpetru, nicio femeie nu trebuie sa manânce fructe noi, legume sau zarzavaturi pâna nu da mai intâi de pomana, altfel ii supara pe morti. Dupa cea dintâi gustare din fructele noi, se zice „Doamne ajuta!”(D.M.)

Adauga un comentariu

*