Peste 1500 de oameni au murit în cutremurul care a lovit România în urmă cu 31 de ani. Seismul cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a durat 56 de secunde, iar efectele sale au fost devastatoare.Pe 4 martie 1977, la ora 21:21, un cutremur puternic a zguduit România. Bilanţul oficial a fost de 1570 de morţi şi
peste 11.000 de răniţi, majoritatea în Capitală. Lipsa de informaţii din partea autorităţilor i-a făcut pe oameni să creadă că numărul celor morţi sub dărâmături a fost mai mare.
Seismul a provocat pagube de 2 miliarde de dolari în toată Å£ara, iar 70% din pierderi s-au înregistrat în BucureÅŸti. Centrul oraÅŸului a fost cel mai afectat. S-au prăbuÅŸit cele mai importante clădiri din zonă: blocurile Casata, Nestor, Scala, Dunărea ÅŸi Continental, dar ÅŸi blocuri noi – unul pe Stefan cel Mare, celălalt în Militari.
De sub rămăşiţele blocului aflat pe strada Colonadelor n-au mai apucat să vadă lumina zilei actorul Toma Caragiu, poeta Veronica Porumbacu şi soţul ei, criticul Mihai Petroveanu, la care se aflau în vizită, cu soţiile, poetul A. E. Baconsky şi istoricul Mihai Gafiţa, regizorul Alexandru Bocăneţ, scenograful Liviu Popa, pianistul Tudor Dumitrescu. În cutremurul din 4 martie 1997 a murit şi cântăreaţa Doina Badea, alături de soţul şi cei doi copii ai săi, Andrei şi Bogdan. Tot atunci a pierit şi scriitorul Alexandru Ivasiuc.
Sursa: Realitatea TV
Cutremurul din 77 in Bacau
Data de 4 martie aminteÅŸte tuturor de devastatorul cutremur din 1977. Cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, seismul de atunci a adus României pagube estimate la aproximativ două miliarde de dolari ÅŸi aprovocat moartea a mai bine de 1500 de persoane. „Åži Bacăul a avut de suferit pagube destul de serioase în urma acestui cutremur chiar dacă nu s-au produs distrugeri aÅŸa de
mari cum s-a întâmplat în BucureÅŸti”, spune acum fostul secretar al Primăriei Bacău Gheorhe Isofache, în prezent consilier juridic al Consiliului Local Bacău.
Spaima ÅŸi groaza prin care a trecut în acele zile sânt greu de uitat chiar ÅŸi după ce au trecut 27 de ani de la evenimentele petrecute în seara de 4 martie a anului 1977. „Era într-o vineri, cu puÅ£in după ora 21.00. Cutremurul m-a prins chiar în BucureÅŸti unde urmam, la Academia Åžtefan Gheorghiu, niÅŸte cursuri de un an de zile denumite CEPECA prin care se pregăteau cadre în administraÅ£ia de stat. Nu am putut coborâ, în timpul cutremurului. Camera în care stăteam era la etajul ÅŸase. După cutremur, însă, am aÅŸteptat câteva ore afară să se producă ÅŸi o a doua replică” îşi aduce aminte acum Gheorghe Isofache. Câteva ore mai târziu, fostul secretar al Primăriei Bacău era deja în drum spre aeroportul Băneasa, ca să ajungă cât mai repede acasă. „Nu circula nici un mijloc de transport aÅŸa că am luat-o pe jos. Conducerea aeroportului a menÅ£inut cursa de Bacău IaÅŸi aÅŸa că, în
jurul orei 10.00 a doua zi dimineaţă eram în avion iar pe la 11.00 eram deja în Bacău. Nu am mai trecut pe acasă, m-am oprit direct la Primărie. S-a format atunci o comisie formată din inspectori de specialitate care a început să verifice toate clădirile din oraÅŸ”, mai povesteÅŸte acum fostul secretar Isofachi.
Din respectiva comisie a făcut atunci parte şi Virgil Barcan, fostul şef al Biroului Fond Locativ din cadrul fostei Intreprinderi Judeţene de Gospodărire Comunală şi
Locativă(IJGCL) Bacău. „Cel puÅ£in 30% din locuinÅ£ele aflate pe atunci în fondul locativ de stat au fost afectate de cutremur”, îşi aduce aminte acum Virgil Barcan. Toate casele de pe strada Mihai Viteazu, fosta Strada Mare au fost zguduite atunci din temelii. „Sute de oamnii au venit atunci să solicite o repartiÅ£ie de locuinţă din
fondul locativ de stat. Au existat familii care, după ce ÅŸi-au văzut casele cu zidurile crăpate au preferat să plece din ele de bună voie, fără să primească nici o despăgubire numai să primească o locuinţă nouă din partea statului. în aceeaÅŸi situaÅ£ie s-au aflat ÅŸi multe din casele abandonate de evreii care au plecat din Å£ară. MulÅ£i dintre cei care locuiau cu chirie în aceste case au preferat să plece din aceste imobile în schimbul unui apartament din partea statului”, mai povesteÅŸte fostul ÅŸef din IJGCL Bacău.
Pagubele produse atunci în urma cutremurului au reprezentat, la vremea respectivă ÅŸi un pretext pentru autorităţile locale să intensifice măsurile de sistematizare a oraÅŸului. „Au fost afectate multe instituÅ£ii ÅŸi câteva unităţi de învăţământ. Au avut atunci de suferit Åžcoala Generală nr. 4, fosta Åžcolă nr. 1, cea care a fost de curând demolată, clădirea Teatrului Bacovia, care a fost mai apoi
reconsolidată. Tot în programe de consolidare au intrat ÅŸi blocurile de pe strada MărăşeÅŸti care s-au numărat printre imobilele care au avut cel mai mult de suferit în urma seismului”, mai povesteÅŸte acum inginerul Virgil Barcan. Unul din puÅ£inele imobilele din această zonă care nu au intrat în planul de reconsolidare a fost blocul nr. 11 de pe strada MărăşeÅŸti. în ultimii ani au început să se poarte din nou discuÅ£ii privind reconsolidarea acestui imobil, fără a fi, însă, ÅŸi puse în practică.
sursa: informatia
