Gala STAR, cu public “mic, dar rau”

A doua editie a Festivalului-concurs “Gala STAR”, organizat de Teatrul Municipal “Bacovia”, s-a desfasurat zilele trecute, timp de o saptamana, lasand in urma impresia ca viata culturala bacauana da semne de viata. Prezenta actorilor cu nume grele in cadrul galei, care au prezentat zilnic recitaluri extraordinare (Florin Piersic, Virgil Ogasanu, George Mihaita, Maia Morgenstern, Marcel Iures etc.) precum si a actorilor din strainatate, participanti in concurs, au starnit curiozitatea publicului iubitor de teatru.

Din pacate insa…

…un public nu foarte numeros. Parte din faimosii actori mai sus numiti au jucat in fata unei sali aproape goale. Dar si publicul, atat cat a fost, are povestea lui. Pe langa deciziile finale ale prestigiosului juriu (format din Magdalena Boiangiu, Mircea Diaconu, Alexandru Tocilescu, Mircea Danieliuc si Carmen Mihalache), publicul a fost un barometru neconventional al reusitei unei puneri pe scena. Un barometru demn de luat in seama pentru ca parte din public a fost format din spectatori foarte tineri, insa extrem de exigenti cu tot ce misca pe scena. Asta pentru ca si ei se invart prin lumea teatrului. Spre exemplu, am stat de vorba cu cativa liceeni, membri ai trupei de teatru “Nobody’s Group” (de la Palatul Copiilor Bacau), care au venit seara de seara la spectacolele galei. Trupa s-a intors recent cu premii frumoase de la festivalul in engleza T4T (Teatru pentru Tineri) desfasurat in Timisoara.

Concluzia lor despre gala…

…este ca “exista o diferenta neta intre actorii din Bacau si cei din afara Bacaului, precum si dintre cei din afara Bacaului si cei din afara Romaniei”. Mai exact, sunt dezamagiti de jocul actorilor bacauani (“Eliza Judeu, o consider o actrita foarte buna, dar acum a jucat monoton, pe o singura struna, cum s-ar spune”, declara unul dintre liceeni).

La fel de drastici…

… au fost cu spectacolul binecunoscutului actor George Mihaita (“a facut mai mult show, dar a avut un sfert de sala si s-a adaptat la sala pe care a avut-o; eu n-am inteles de ce a vorbit la microfon. Sau de ce a avut o masa, un scaun si un pahar cu apa, daca nu le-a folosit?”). I-a impresionat jocul de scena al actritei din Bulgaria, apoi prima “englezoaica, Vivienne Vermes, pentru ca prezenta aspecte din societatea traditionala englezeasca, desi multora nu le-a placut”. A doua englezoaica mai putin (Beverly Gooden, din Mare Britanie), “cea cu problematica actritei naïve, care nu-si da seama ca joaca filme porno, pentru ca a fost mai multa poveste decat joc”. Jocul scenic al englezilor li s-a parut simplu, nepretentios, cu abordarea unor aspecte banale, ce tin de viata cotidiana, nu neaparat a unor “chestii filosofice”. De aceea, ar vedea “interesant ca una dintre englezoaice sa joace o piesa scrisa de un scriitor balcanic, exemplu “Iona””…Am stat de vorba la o cafea si cu cele doua actrite din Anglia despre cum se simt in Romania, si cum percep jocul de scena al actorului roman fata de cel englez: “nu-mi amintesc sa ma fi simtit intr-o alta tara atat de bine ca aici, Romania este o gazda atat de primitoare. De aceea ne simtim foarte relaxate, desi foarte emotionate pentru ca jucam intr-un concurs cu un public de alta nationalitate. Dar am remarcat ca publicul roman, spre deosebire de cel francez sau chiar cel american, au simtit subtilitatile umorului englezesc si ale limbii. Am mai observat ca spre deosebire de noi, actorii romani joaca exteriorizat, frenetic. Un teatru fizic. Englezii sunt mai interiorizati. Sunt cu certitudine doua tipuri foarte diferite de teatru…Aa…”.
Chelnerul ne aduce cafeaua. “Ce tip dragut…He is so friendly…Ne-am propus sa il impachetam intr-un bagaj si sa il luam cu noi in Anglia. We keep an eye on him”, spun serios actritele. Ce ti-e si cu subtilitatea asta a umorului englezesc…
Aida PULPAN

Adauga un comentariu

*