Ţuica de casă va ajunge la preţ de whisky

Pentru fiecare litru de ţuică de cazan, făcut din prunele din ogradă, statul cere acum 80.000 de lei vechi. Dacă nu o vinzi şi o bei în casă, tot trebuie să dai 40.000 de lei acciză.

Potrivit noului Cod Fiscal, aplicat de la 1 ianuarie, la 50 de litri de alcool pur, din care ies 160 litri de ţuică de 30 grade, producătorii au de plătit aproximativ 200 de euro, dacă băutura se produce pentru consum propriu, şi 375 de euro dacă ţuica se vinde, indiferent dacă la vecini sau la magazin. „Acciza aplicată pentru băuturile alcoolice produse în gospodărie pentru autoconsum este de 375 de euro per hectolitru, ceea ce înseamnă 3,75 euro per litru de alcool pur”, a declarat Nicoleta Rogalschi, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Braşov.

Ţăranii plătesc accize la jumătate doar pentru băutura făcută pentru consum propriu şi numai în limita a 50 de litri. Pentru ceea ce depăşeşte această cantitate sau pentru băutură destinată vânzării, acciza se plăteşte integral, adică 750 de euro pe hectolitru de alcool pur. Luând în calcul că dintr-un hectolitru de alcool ies 320 de litri de ţuică la 30 de grade, doar acciza care trebuie plătită statului de cel care-şi face rachiu din prunele din gradină este de 40.000 de lei vechi dacă bei licoarea acasă şi de 80.000 de lei vechi dacă o vinzi la vecini sau la cramă. Suma trebuie achitată până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a realizat producţia.

Cei mai supăraţi sunt vânzătorii de băuturi de casă, ultima verigă din lanţul de desfacere a acestor produse tradiţionale. Au şi de ce, pentru că accizele impuse de stat transformă euro-ţuica într-un veritabil whisky, cel puţin ca preţ. „Acum ţuica de casă costă între 120.000 de lei vechi per litru şi 200.000. Odată cu intrarea pe piaţă a produselor fabricate în acest an, cu noile condiţii de accizare, preţul acestora se poate şi dubla”, ne-a declarat un patron de cramă din Braşov. În mod normal, ţuica de cazan este un produs preferat mai ales de oamenii de vârsta a doua şi a treia, care au venituri sub medii sau scăzute. Scumpirea ţuicii i-ar determina pe aceştia să consume alte băuturi alcoolice, mult mai ieftine. „Probabil că vom da faliment. Cine o să mai cumpere ţuică naturală, când o sticlă o să coste 300-400 de mii kilogramul, cam cât băuturile fine sau wiskey-ul”, a declarat acelaşi patron.

O altă cauză a scumpirii băuturii este însăşi birocraţia. Indiferent dacă badea Gheorghe produce nişte rachiu pentru pofta inimii sau pentru a mai scoate un ban în plus, drumurile până la Fisc şi la Biroul de Metrologie Legală sunt obligatorii. Pentru a înţelege mai bine ce trebuie să facă ţăranul care vrea să-şi facă ţuica în ograda proprie, trebuie urmaţi câţiva paşi obligatorii. În primul rând, ţăranii trebuie să meargă la Fisc unde trebuie să se înscrie, în baza unei cereri tip, într-una din cele două categorii – producţie pentru consum propriu sau/şi pentru vânzare. Odată cu înregistrarea, producătorii trebuie să declare şi cantitatea estimativă pe care intenţionează să o producă pe parcursul unui an, tipul de instalaţie deţinută şi capacitatea acesteia. După drumul de la Fisc, ţăranii îţi iau cazanul şi-l duc la Biroul Român de Metrologie Legală Braşov. Aici, în baza unui dosar plin de detalii tehnice şi a câtorva milioane bune, se obţine Certificatul de aprobare de model pentru contor. Apoi trebuie cumpărat contorul – care costă alte milioane. Pasul următor este sigilarea contorului, operaţiune care intră în atribuţiile Finanţelor. Următoarea cerere scrisă apare când se doreşte desigilarea contorului în scopul utilizării cazanului pentru producţie. Angajaţii de la Fisc urmăresc producţia de ţuica sau rachiu, aceştia având misiunea de a desigila cazanul cât timp se face ţuica şi apoi a-l sigila la loc până la următoarea producţie.

Calcularea accizei datorate statului, declararea şi plata acesteia sunt următoarele etape pe lista procesului de producţie a rachiului european. Ultimul pas este cel al declaraţiei lunare care trebuie depuse la Finanţe, indiferent dacă s-a produs sau nu ţuica în luna respectivă. Atâta amar de drum nu se merită pentru o ţuică fiartă la o sărmăluţă cu smântână , chiar dacă cade bine. Daca nu fac cum spune legea, ţăranii pot fi amendaţi. Direcţia Generală a Finanţelor Braşov aşteaptă sesizările vecinilor mâncaţi de ciudă, care ii vor pârî pe cei care fac focul la cazan, închişi în şură.

Toata lumea este nemulţumită de accize. În UE, producţia de alcool tradiţional este subvenţionată sau scutită de taxe, însă Guvernul Român nu a ştiut să se târguiască. Ministrul Agriculturii, Dan Motreanu, a propus Ministerului Finanţelor scutirea de accizare a unei cantităţi de alcool de până la 400 de litri. Dacă propunerea nu va fi acceptata, românii vor bea whisky în loc de ţuică, după cum pizza a devenit mai populară decât sărmăluţele.

Amos News