AmsterdamDumnezeu iti lasa o tara, un teritoriu cu munti, campii, rauri, lacuri, paduri; e a voastra, oameni buni, vedeti ce faceti cu ea; ce adaugati voi la mostenirea primita, despre asta e vorba: secatuim, distrugem, cheltuim, consumam totul, manjim, batjocorim sau, dimpotriva, ii sporim prin efortul generatiilor valorile; suntem gradinari sau pradatori? Jefuim sau adaugam, pastram sau risipim?
Lasam urme memorabile stratificate in cultura, peisaj, ambient, resurse, economie, civilizatie, sau ne purtam ca niste invadatori ce aplica tactica pamantului parjolit? Dupa noi potopul, e o filozofie barbara, de hoarda navalitoare…
Olandei, unde tocmai am aterizat, natura nu i-a oferit decat o palma de pamant auster, mlastini, campii sarate de infiltrarile Marii Nordului; o treime din actualul teritoriu a fost smuls marii prin operatii succesive, de anvergura, consumatoare de efort suprem, inteligenta tehnica, vointa si solidaritate eroica; olandezii si-au inventat o tara exemplara, ce le seamana leit: iscusiti si inventivi, vreme de 400 de ani (1400-1800) ei au folosit forta vantului, prin celebrele mori cu elice, pentru a recupera si deseca noile pamanturi aflate sub nivelul marii (poldere); poduri, autostrazi, diguri, canale, stavilare si ecluze, rauri, pajisti, – toate se vad din avion; ele n-au existat, ele au fost facute; Olanda a devenit o Venetie a Nordului. De sus Olanda pare o harta de mare stat major.
Gratioase ca niste egrete, gigantice, infipte in apele marii, sunt noile „mori” de vant cu trei pale, producatoare de curent electric; un simbol al puritatii mediului, energie fara poluare, ecologie aplicata.
Surprinzatoare este si configuratia aeroportului din Amsterdam, unul dintre cele mai mari din lume, pentru o tara de 41.530 km patrati, adica o sesime din suprafata Romaniei (atat de prost, mizerabil administrata, gospodarita: lacul Bicaz, o hazna a dejectiilor si buteliilor de plastic – oglinda a comportamentelor barbare ale excursionistilor autohtoni hamesiti dupa fripturi si bere; marea crapelnita de vara manjeste toata Romania, natura e lada de gunoi a marlanilor!).
Aeroportul „intra” in oras, il intersecteaza, traieste in simbioza cu acesta, pistele traverseaza autostrazi si canale, totul pare un megalopolis tehnic si logistic inimaginabil; aflat sub control, insa.
De la punctul de aterizare pana la intrarea in aeroportul multiplicat parcurgem cu avionul prin labirintul pistelor inca 17 minute; urmeaza un drum cu autocarul pana la terminalul D, de unde urmeaza sa ne imbarcam spre Leeds – Anglia, lucru nu prea usor, nu-i mura-n gura; sunt numai la acest terminal 87 de porti!, iar unele dintre ele au ramificatii a, b, c, d…
Daca n-ai habar de engleza, esti ca si mort; si eu, spre rusinea mea, n-am habar de engleza, salvarea vine de la Cristina, care e chiar profesoara de asa cevaf.
Alergare, fratele meu, trotuare rulante, bagajele de mana se balanseaza, gafaituri, ciocniri cu altii ca noi, intretaieturi, sorry, pardon, uita-te pe unde calci, neamule, distantele sunt mari, aeroporturile m-au intimidat intotdeauna, traversam shopuri, sali de asteptare, urcam si coboram scari rulante, intrebam, citim monitoare, afisajul e logic, dar noi suntem de la Bacau, de pe campul Postei de unde decoleaza doar ciorile…
Scriu, povestesc ca sa obtin diferenta; ca sa va ganditi la asta. Olanda: o fosta mlastina, vanturi, absenta resurselor naturale, istorie la fel de zdruncinata ca a romanilor; astazi, ordine exemplara, nave si baraje strabat prin canale campiile verzi, flori exportate in toata lumea de miliarde de euro, seminte si bulbi, electronica, textile, slefuirea diamantelor, medicamente, branzeturi, autostrazi, Rotterdam-ul tentacular, cel mai aglomerat din Europa, flota impresionanta, un trecut arhitectonic intact, democratie, civilizatie, asistenta exemplara pentru batrani, copii, persoane cu handicap, curatenie lucie, munca inteligenta, solidaritate. Produs intern brut peste 25.000 euro/pers.
Romania: binecuvantata de Sus, resurse, relief fermecator; caini striviti pe sosele, hartoape, paduri decimate, zone desertificate, inundatii continue, glod si seminte de bostan, barfa, bascalie, batranete chinuita, gari naclaite in buruieni, demagogie politica exasperanta, administratie haotica, imitatie servila, forme fara fond, autodistrugere si dispret fata de valorile proprii, invidie, lacomie, hameseala, tafna, incompetenta, partitocratie, injuraturi, moarte caprei vecinului!, coruptie, judecata stramba, turnatorie, clanuri, furt la cantar, scuipati si flegme pretutindeni si cate altele…
Suntem pradatori in propria noastra tara, si nu gradinari.
Deja am decolat spre Anglia…
Ovidiu GENARU
