Italia a câştigat Cupa Mondială la fotbal, competiţie organizată de Germania, după ce a învins duminică seara, la Berlin, în finală, Franţa, la loviturile de departajare, cu 5-3, scorul fiind egal, 1-1, la finalul celor 90 de minute dar şi al prelungirilor.
Franţa a deschis scorul, în min. 7, dintr-un penalty, transformat de Zinedine Zidane (7), dar Italia a egalat destul de rapid, prin Marco Materazzi (19), impunându-se la loviturile de departajare. Au transformat Pirlo, Materazzi, De Rossi, Del Piero şi Grosso, respectiv, Wiltord, Abidal şi Sagnol, singurul care a ratat fiind Trezeguet (bară transversală).
Italia câştigă astfel cel de-al patrulea său titlu mondial, după cele din 1934, 1938 şi 1982.
Meciul începe foarte tumultuos. Pătrundere a lui Malouda, iar atacantul francez cade destul de uşor în duel cu Materazzi şi Cannavaro, iar arbitrul dictează penalty, transformat în stil de mare jucător de Zidane, scăriţă sub bara transversală: 0-1 (7).
Urmează o centrare Sagnol, deviat de Materazzi foarte periculos pentru propria poartă (9).
Italia reuşeşte să înscrie la o fază fixă, Materazzi marcând cu capul de lângă Vieira, la cornerul lui Pirlo: 1-1 (19). Fundaşul italian deosebit de activ în prima parte a meciului, atât cu nereuşite, cât şi lucruri bune.
Squadra Azzurra are iniţiativa mai mult şi reuşeşte o combinaţie excelentă, Toni fiind blocat în momentul şutului de Thuram (35). La corner, Toni reia cu capul şi mingea loveşte bara transversală (36).
Repriza a doua începe fulminant pentru francezi, Henry are o acţiune personală de toată frumuseţea, dar finalizează prea slab pentru a-l învinge pe Buffon (46).
Italia oferă imediat replica şi mingea trimisă cu capul de Cannavaro se loveşte de Gallas (49). Henry creează din nou pericol în careul francez, dar Zambrotta îndepărtează pericolul (50).
Elizondo nu mai acordă penalty, la intervenţia lui Zambrotta asupra lui Malouda, cu toate că acum există circumstanţe pentru lovitură de pedeapsă (54).
Henry îl păcăleşte pe Cannavaro, dar Buffon e la post şi apără şutul periculos (63).
Italia are şi ea o bună şansă de gol prin Pirlo, a cărui lovitură liberă de la circa 28 de metri trece foarte aproape de poarta lui Barthez (77).
În final, francezii presează mai mult, iar meciul capătă accente dramatice, dar se ajunge în prelungiri.
Ribery are o pătrundere formidabilă, dar şutul său trece pe lângă poartă (99). Tot francezii sunt cei care irosesc o nouă ocazie (104), când Buffon respinge formidabil lovitura de cap a lui Zidane, la centrarea lui Sagnol.
„Les Bleus” suferă o lovitură deosebit de dură, Zidane fiind eliminat pentru lovirea brutală ÅŸi inexplicabilă cu capul a lui Materazzi. Un final de carieră trist pentru unul dintre cei mai buni fotbaliÅŸti ai momentului ÅŸi ai Mondialului german.
La loviturile de departajare, italienii transformă tot, în timp ce francezii ratează prin Trezeguet.
Succesul echipei lui Marcello Lippi reprezintă o victorie a pragmatismul, a ştiinţei fotbalului, a sacrificiului. Italia a beneficiat de un drum destul de favorabil spre ultimul act al competiţiei, dar acest lucru nu ştirbeşte din meritul lor de a fi campioni mondiali, chiar dacă nu a impresionat foarte tare la Mondialul german.
Italia a învins în grupă Ghana, cu 2-0, a terminat la egalitate cu SUA, 1-1, a dispus cu 2-0 de Cehia, a trecut de Australia, în optimi, cu 1-0 (penalty transformat de Totti în min. 90+45), în sferturi a câştigat cu 3-0 în faţa Ucrainei, în semifinale a dispus de Germania, cu 2-0, după prelungiri, iar în finala s-a impus la loviturile de departajare, cu 5-3, în faţa Franţei.
Italia este neînvinsă de 25 de meciuri, din octombrie 2004.
Ediţia 2010 a Cupei Mondiale va avea loc în Africa de Sud.
Italia – FranÅ£a 5-3 la loviturile de departajare (1-1, 1-1, 1-1)
Marcatori: Marco Materazzi (19), respectiv, Zinedine Zidane (7, penalty).
Au executat în ordine loviturile de departajare: Pirlo (gol) 1-0; Wiltord (gol) 1-1; Materazzi (gol) 2-1; Trezeguet (bară transversală) 2-1; De Rossi (gol) 3-1; Abidal (gol) 3-2; Del Piero (gol) 4-2; Sagnol (gol) 4-3; Grosso (gol) 5-3.
Berlin, „Olympiastadion”: 69.000 spectatori; 30 grade Celsius.
Arbitri: Horacio Elizondo, la centru; Dario Garcia, Rodolfo Otero, arbitri asistenţi, arbitri asistenţi (toţi din Argentina).
CartonaÅŸe galbene: Zambrotta (5), Sagnol (12), Diarra (76), Malouda (111).
CartonaÅŸe roÅŸu: Zidane (110).
Statistica oficială FIFA: şuturi: 5-13 (pe poartă: 3-5); faulturi: 17-24; cornere: 5-7; ofsaiduri: 4-2; posesia mingii: 55%-45%.
Omul meciului: Andrea Pirlo (Italia).
Au evoluat echipele:
Italia: 1. Gianluigi Buffon – 19. Gianluca Zambrotta, 5. Fabio Cannavaro (căpitan), 23. Marco Materazzi, 3. Fabio Grosso – 16. Mauro Camoranesi (7. Alessandro Del Piero, 86), 8. Gennaro Gattuso, 21. Andrea Pirlo, 20. Simone Perrotta (4. Daniele De Rossi, 61) – 10. Francesco Totti (15. Vincenzo Iaquinta, 61) – 9. Luca Toni. Antrenor: Marcello Lippi.
FranÅ£a: 16. Fabien Barthez – 19. Willy Sagnol, 15. Lilian Thuram, 5. William Gallas, 3. Eric Abidal – 22. Frank Ribery (20. David Trezeguet, 100), 4. Patrick Vieira (18. Alou Diarra, 56), 6. Claude Makelele, 10. Zinedine Zidane (căpitan) – 7. Florent Malouda – 12. Thierry Henry (11. Sylvain Wiltord, 107). Antrenor: Raymond Domenech.
ROMPRES
