Depresia, anxietatea şi stresul, probleme majore de sănătate publică!

România face parte din categoria ţărilor cu populaţie foarte stresată – aceasta este doar una dintre concluziile specialiştilor care au luat parte la cea mai amplă manifestare dedicată stresului, anxietăţii şi depresiei, Conferinţa Naţională Interdisciplinară Stresul, Anxietatea, Depresia (SAD).

Încă de la debutul conferinţei de anul acesta a fost tras un semnal de alarmă referitor la abordarea vârstnicilor în ţara noastră, prin lansarea cărţii „Abuzul şi violenţa asupra persoanelor vârstnice”, o sinteză singulară în literatura noastră medicală şi sociologică, scrisă de prof. dr. Constantin Bogdan.

În România nu se simte încă, aşa cum se întâmplă în alte ţări, preocuparea pentru o nouă perioadă dominată de îmbătrânirea populaţiei, cu dezvoltarea de servicii şi produse pentru acest segment, din ce în ce mai predominant.

„Am scris cărţi care vin din experienţa proprie, trăită, de peste 4 decenii. Acesta este o carte «trăită», înainte de orice, printre bătrâni, un material critic şi de observaţie, scris cu un instrumentar medical, psihologic, social. De ce este o premieră? Pentru că nimeni nu a scris despre abuzul împotriva bătrânilor, care este în opinia mea mai mare decât abuzul asupra copiilor”, a declarat prof. dr. Constantin Bogdan.

Anxietatea duce la tulburări somatice

„Persoanele cu tulburări anxioase supraestimează pericolul situaţiilor de care se tem sau le evită. Anxietatea este însoţită de convingerea neputinţei în faţa pericolului, iar asocierea simptomelor vegetative generează disconfort somatic. Se declanşează un cerc vicios, prin care anxietatea se autoîntreţine”, a declarat prof. univ. dr. Mirela Manea.

Pe lângă simptomele psihice, anxietatea se caracterizează însă şi prin simptome respiratorii, cardiovasculare (tahicardie, palpitaţii, sincopa, parestezii la nivelul membrului superior stâng), neurologice (cefalee, vertij, iluzii vizuale), gastrointestinale (modificarile de tranzit în sensul creşterii, colici, greaţă, vomă, dureri abdominale) sau musculare.

Unul din doi pacienţi cu depresie netratată va dezvolta o boală de memorie

Depresia a fost abordată ca subiect din toate unghiurile: de la adolescent – prin prezentarea originală, cu un studiu personal al dr. Raluca Ghionaru: „Tulburările emoţionale în rândul adolescenţilor sunt ca un iceberg. Se vede numai partea de deasupra nivelului mării”, la gravidă şi lauză – cu un procent de 85% sentiment de lipsă a iubirii resimţit de femei, de asemenea , într-un studiu personal făcut de dr. Valeria Herdea, ajungând până la vârstnic – aspect abordat de psih. drd. Cristina Oprea.

„În România se consideră că este o stigmă să fii anxios sau depresiv, nu o boală. Partea proastă este că nedându-se importanţă şi pentru că nu există încă suficienţi specialişti care să se ocupe de acest aspect, din păcate ele nu se diagnostichează la timp şi aceste două afecţiuni au repercusiuni în viaţa ulterioară a femeii, a cuplului, a relaţiei mamă-copil. Atragem respectuos atenţia asupra relaţiei mamă-copil, asupra relaţiei de cuplu, pentru că aceasta constituie de fapt baza şi fundamentul unei societăţi”, a declarat Preşedintele Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie, dr. Valeria Herdea.

Depresia reprezintă cea mai costisitoare tulburare a creierului, costurile ei reprezentând 33% din totalul costurilor alocate depistării, diagnosticării şi tratării bolilor creierului.

„90% din cei cu tulburări anxios-depresive, pe care nu le recunosc şi nu le tratează, fac depresie, iar unul din doi pacienţi cu depresie netratată va dezvolta o boală de memorie”, a adăugat medicul.

Stresul este benefic, atât timp cât este conştientizat, înţeles şi gestionat corect

O atenţie specială a fost acordată şi stresului, care poate reprezenta un factor de risc pentru debutul bolilor neurodegenerative la populaţia adultă activă.

„ Trebuie să învăţăm să-l cunoaştem, să ştim ce riscuri aduce traiului nostru zilnic o situaţie de stres cronic – cronic înseamnă mai mare de 2 luni, până la 2 ani sau poate o viaţă – ce riscuri există în a ne îmbolnăvi precoce din cauza stresului cronic, cum să definim sau sa înţelegm care sunt simptomele traiului într-un stres cronic şi ce măsuri trebuie să luăm înainte ca boala să se instalenze din cauza acţiunii stresorilor cronici asupra sănătăţii noastre”, a declarat prof. univ. dr. Luiza Spiru.

„O pauză de 10 minute nu este suficientă în timpul unei activităţi stresante, ci este nevoie de o pauză de 50 de minute la un interval de 3-4 ore, niciodată sportul nu se face seara şi nu se stă cu laptopul sau tableta în pat, decât dacă tableta este folosită în scopul lecturii relaxante”, a adăugat specialistul.

„50% din erorile terapeutice pleacă de la măsurarea tensiunii arteriale, care e superficială şi inexactă!” Afirmaţia îi aparţine dr. Cristian Mihăilescu, care a argumentat acest aspect în cadrul unei prezentări susţinute pe tema hipotensiunii ortostatice, „o condiţie frecvent întâlnită la pacienţii trataţi pentru afecţiuni psihiatrice”, spune prof. univ. dr. farm. Doina Drăgănescu, decanul Facultăţii de Farmacie, UMF „Carol Davila” Bucureşti.

80% din pacienţi uită imediat informaţiile oferite de medic

La capitolul „noutăţi şi inovaţii” s-au remarcat prezentările dr. Arina Diana Sofia despre posibilitatea introducerii telepsihiatriei pentru comunităţile izolate şi informaţiile aduse de preşedintele Centrului de prevenire a tentativelor de suicid la copii şi adolescenţi, dr. Elena Brănaru: „Prin colaborarea cu reţeaua BING.com se permite ca orice căutare legată de cuvântul «suicid» să fie redirecţionată către Asociaţia de Suicidologie ca prim rezultat, fiind afişat şi numărul de contact gratuit 116.123”.

Aderenţa din ce în ce mai scăzută la tratament rămâne o problemă actuală. Conform prezentării susţinute de prof. univ. dr. farm. Cornel Chiriţă, 80% din pacienţi uită imediat informaţiile oferite de medic.

În acest context, „farmacistul este un factor important în creşterea aderenţei la tratamentul cronic, cu medicamente psihotrope, cu antidepresive, antipsihotice. Farmacistul joacă un rol important în relaţia medic-pacient, fiind cel care se interpune în aceasă relaţie, este cel la care pacientul poate să vină oricând, să adreseze întrebări privind natura bolii pe care o are, să o înţeleagă mai bine, privind tratamentul şi necesitatea lui, eventualele reacţii adverse care apar”, a punctat prof. univ. dr. farm. Cornel Chiriţă.

Sursa: www.csid.ro

Adauga un comentariu

*