Umorul te ajută să ai o sănătate de fier!

umorLa ce e bun umorul? La orice! La divorț, la cununie, chiar și la înmormântare e bun. Pentru că, doar râzând de viața absurdă care ne servește uneori lovituri nedrepte, putem să trecem mai departe. Umorul este un medicament universal. Când încerci și iar încerci și nu ajungi prea departe, este mai bine să ai umor, pentru că, altfel, eșecurile repetate te vor pune la pământ. E valabil în dragoste, la muncă, în relația cu copiii sau cu părinții, este valabil în orice domeniu al vieții.

Dacă ți-ai deschis o afacere și te scot din minți birocrația, timpul pierdut explicând lucruri elementare, calitatea slabă a celor care vin la angajare, e mai bine să ai umor, altfel, o iei razna.

Stresul de orice fel are un medicament natural: simțul umorului.

Caută un iubit cu umor

„În trecut, mă gândeam că bărbatul potrivit trebuie să bifeze o anumită listă de calități. Dacă le are, vom fi compatibili și fericiți. Dar sistemul acesta de liste s-a dovedit inutil.

Iubirea și parteneriatul sunt o sumă de râsete și prietenie. E mai bine să eviți oamenii care au anumite caracteristici nefericite și să găsești pe cineva care te faci să râzi“, asta îmi spunea deunăzi înțeleapta mea prietenă, M., la o ceașcă de ceai.

Așadar, simțul umorului pare să fie ingredientul care face irelevantă și înălțimea partenerului și greutatea acestuia, cel puțin pentru amica mea.

Cert este că simțul umorului este crucial în ceea ce psihologii numesc „caracter agreabil“. Adică absența trăsăturilor nevrotice, a tendinței de a vedea viața în gri (sau negru), de a fi nervos, anxios sau iritabil, de exemplu.

Oamenii cu simțul umorului sunt, pur și simplu, mai sănătoși psihic decât restul. Și mai plăcuți decât ceilalți, mai căutați, mai agreați în diverse grupuri sociale.

Nu asta ne dorim toți?! Să fim iubiți de familie, de prieteni, de lume?! Ei bine, simțul umorului este acea trăsătură de caracter care ne aduce un capital de popularitate considerabil.

Nu mai dramatiza! Tratează lucrurile cu umor!

„Nu am încredere în cineva care nu râde“, spunea scriitoarea americană Maya Angelou. „Simțul umorului e semnul că îți vei reveni, că oamenii te vor iubi; întreține acest simț și speră“, scria și Andrew Solomon, în celebra sa monografie despre depresie Demonul amiezii, tradusă anul trecut la Humanitas.

Cu alte cuvinte, pentru a dedramatiza, trebuie să ne cultivăm activ simțul umorului, să fim atenți la lucrurile simpatice și nostime care ne înconjoară, fie că este o pisică trăsnită, care se comportă ciudat (de ce credeți că au atâta succes pisicile pe internet? Simplu: ne fac să râdem) sau o comedie la televizor, sau orice altceva poate provoca râsul.

Râsul e semn suprem de sănătate și de înteligență. Nu în ultimul rând, este semn de adaptabilitate la stres, la necazurile cu care toți ne întâlnim în viață, mai devreme sau mai târziu.

„Să treci prin vremuri grele cere simțul umorului“, spunea altcineva… Așa este! Cum afirmam mai sus, lucrurile par suportabile dacă ai simțul umorului.

Ați văzut filmul La vita e bella? Filmul acesta este un omagiu adus zâmbetului, râsetelor și frumuseții vieții, chiar și atunci când cele mai negre circumstanțe planează asupra destinului (în film, Holocaustul).

Sigur, sunt circumstanțe adesea insuportabile, întâmplări pe care nimeni nu le poate gestiona cu ușurință (un deces, de exemplu).

Însă, chiar dacă, pe moment, simțul umorului dispare, e bine să îl căutăm activ după ce trece șocul, pentru a ne reveni emoțional cât mai repede și mai complet.

Prin umor, poți ușura loviturile cele mai dure ale vieții. Dacă ai găsit secretul râsului, oricât de grele ar fi situațiile prin care treci, să știi că poți supraviețui…

„Simțul umorului este unul al perspectivei…

Este înțelegerea proporțiilor reale ale întâmplării. Umorul nu înseamnă să râzi de ceea ce ți se întâmplă, ci să înțelegi întâmplările.

Este o parte esențială a cuprinderii vieții. Este abilitatea de a ne vedea pe noi înșine așa cum suntem, abilitatea de a zâmbi la diversele figuri pe care ni le face viața“, spunea psihologul Nivard Kinsella într-o conferință.

Așadar, umorul înseamnă să poți pune lucrurile în perspectivă. Să poți spune: e chiar așa de grav ce mi se întâmplă?

Faptul că firma mea merge către faliment, că nevasta divorțează de mine, că am doi copii care nu mai ies din cameră și stau toată  ziua pe net…

Ei bine, dacă reușești să găsești ceva nostim și aici, ești salvat! Ba chiar poți începe să rezolvi fiecare din problemele care ți se arată.

Să luăm exemplu de la Winston Churchill, care, în 1939, îi scria româncei Martha Bibescu, cu inimitabilul său sarcasm britanic pursânge: „Va fi război. Praf și pulbere se va alege din imperiul britanic. Moartea ne pândește pe toți. Iar eu simt ca întineresc cu douăzeci de ani!“

Poate că nu toți suntem atât de robuști precum era Churchill în fața adversității, dar putem încerca, zi de zi, să mai câștigăm un pic de robustețe, să fim mai puțin afectați de nimicuri, să ne alegem bătăliile zilnice cu ceva mai multă înțelepciune și să nu ne mai strofocăm pentru orice.

Adună-ți puterile și… râzi

Viața ne va servi mereu probleme, stres, provocări în fața cărora vom simți că ni se înmoaie genunchii și că nu avem soluție sau ieșire.

Ce umor să ai când afli că ești foarte bolnav? Sau dacă cineva drag ție este foarte bolnav? Pe moment, poate că nu vei găsi nimic de râs.

Dar viața cea crudă merită luată în batjocură și trebuie să cauți orice alt mijloc de a-ți încărca bateriile, de a râde și de a lupta. Umorul este o foarte ascuțită armă de luptă în fața unui univers absurd.

Sursa: www.psychologies.ro

Adauga un comentariu

*