Atacurile de panică fac parte din tabloul tulburărilor anxioase. Deşi în societatea modernă anxietatea este o componentă aproape inerentă, ceea ce numim tulburări provocate de anxietate se deosebesc de fenomenul obişnuit prin faptul că sunt mai intense, durează mai mult şi împiedică desfăşurarea firească a vieţii individului, afirmă Savu Georgeta, Psihoterapeut în cadrul Clinicii Oana Nicolau.
- Care sunt cauzele ce provoacă atacuri de panică?
Determinarea genetică şi biologică a atacului de panică este una modestă. Se vorbeşte despre atacul de panică ca având rădăcinile în frică adaptativă din mediul primitiv, atunci când de răspunsul fugă-luptă-încremenire depinde viaţa individului. În prezent, însă, acest răspuns nu mai este unul adaptativ.
Nu au fost identificate date de laborator care se aibă valoare de diagnostic pentru panică, dar s-a constatat însă că scăderea concentraţiei dioxidului de carbon şi a biocarbonatului sunt adesea întâlnite la persoanele cu atacuri de panică.
Manifestările atacurilor de panică
• Simptome fizice: palpitaţii, tremur, scurtarea respiraţiei sau ştrangulare, durere sau disconfort precordial, senzaţia de sufocare, greaţă, amorţeală, vertij, disconfort abdominal, parestezii, frisoane sau valuri de căldură
• Simptome cognitive: derealizare (sentiment de irealitate), depersonalizare (detaşare de sine însuşi), frică de moarte, frică de pierderea controlului.
Trebuie menţionat că nu este obligatoriu să apară toate aceste simptome în acelaşi timp. Ulterior primului atac de panică, care este şi cel mai grav pe care pacientul îl va experimenta, apar gânduri, temeri referitoare la posibilitatea apariţiei unui nou episod şi apare evitarea unor situaţii ce ar putea duce la reapariţia simptomatologiei specifice.
Diagnostic atacuri de panică
Diagnosticul de atac de panică se pune de către medicul psihiatru în urma evaluării psihiatrice, coroborat cu evaluarea psihologică făcută de un psiholog clinician, în conformitate cu Manualul de Diagnostic şi Statistică al Tulburărilor Mentale.
Tulburarea de panică este tulburarea în care avem de a face cu prezenţa unor atacuri de panică recurente, inopinate, urmate de cel puţin o lună de preocupare persistentă în legătură cu faptul de a nu avea un alt atac sau cu posibile consecinţe al respectivului atac.
Diagnosticul este pus numai după eliminarea posibilelor cauze fiziologice ale simptomatologiei respective. Astfel, că se investighează potenţiale probleme ale sistemului cardiovascular, respirator, endocrin, auditiv, neurologic, hematologic.
Tratament atacuri de panică
• se poate interveni medicamentos la indicaţiile medicului psihiatru şi/sau psihoterapeutic
• strategii comportamentale, tehnici de relaxare şi de distragere a atenţiei
• strategii cognitive de identificare şi provocare a gândurilor disfuncţionale ce duc la panică
• se pune deasemenea accent în timpul procesului terapeutic pe dezvoltarea mecanismelor de coping pentru îmbunătăţirea managementului stresului.
Ce complicaţii pot apărea?
Evoluţia panicii este în mod uzual cronică, de aceea, atacurile cu simptome limitate sunt mai frecvente. Unii indivizi pot avea accese episodice cu ani de remisiune între ele. Este important de reţinut că atacurile de panică nu duc la moartea sau înnebunirea pacientului.
Ce recomandări se fac în cazul atacurilor de panică?
În cazul în care diagnosticul de atacuri de panică este prezent, sunt recomandate următoarele acţiuni pacientului:
• să reducă consumul de substanţe excitante
• să facă sport în mod regulat
• să doarmă minimum 8 ore pe noapte
• să se hidrateze corespunzător şi să îşi rezerve timp pentru odihnă activă – plimbări, interacţiuni sociale, dezvoltarea de hobby-uri.
În cazul în care vă confruntaţi cu vreunul dintre simptomele atacurilor de panică, este indicat să apelaţi la serviciile unui Psihoterapeut.
Sursa: www.csid.ro
