Focurile de armă, crimele la comandă şi atacurile la bănci au ajuns să facă parte din peisajul buletinelor de ştiri, fenomen apărut abia după instalarea crizei economice. Spărgători extrem de agresivi nu se dau în lături să fure chiar un bancomat întreg. Pagube de zeci sau chiar sute de mii de euro pot apărea în doar un minut, timpul dintre declanşarea alarmei şi momentul în care sosesc echipele de intervenţie.
SPĂRGĂTORII AU ADOPTAT ÎN ULTIMA PERIOADĂ NOI MODURI DE OPERARE, în care ingeniozitatea este completată cu tupeu extrem şi forţă brută, spune Gabriel Badea, chairman şi CEO al Global Security Systems (GSS). Infractorii se deplasează rapid de la o ţintă la alta, dau chiar două sau trei spargeri într-o singură noapte, folosind maşini furate, eventual înmatriculate în alte ţări, care ulterior sunt abandonate. „Sunt vizate mai ales magazine mici de cartier, agenţii de pariuri, case de amanet„, spune Badea, care adaugă că sunt căutaţi în special banii şi bunurile de valoare uşor de cărat şi de vândut pe piaţa neagră, cum sunt ţigările, băuturile fine, electronicele sau cartelele de telefon. Spărgătorii nu sunt prea intimidaţi nici de prezenţa sistemelor de alarmă, pentru că jafurile durează, de obicei, mai puţin decât timpul necesar pentru apariţia echipelor de intervenţie. „Acest tip de spargeri durează în medie 60 de secunde, dar a existat şi un caz în care durata a fost de numai 30 de secunde„, spune reprezentantul GSS. Cea mai lungă spargere de acest fel a durat numai un minut şi 28 de secunde. Or, un asemenea interval de timp – din momentul în care se declanşează alarma până când hoţii pleacă – este prea scurt pentru ca forţele de intervenţie, fie ele publice sau private, să ajungă la locul faptei. Durează măcar 3-4 minute ca poliţia sau agenţii unei firme de securitate să ajungă în locul în care s-a declanşat alarma, iar hoţii ştiu acest lucru. Mai mult, infractorii poartă cagule astfel încât nu pot fi recunoscuţi nici de eventuali martori şi nici de cei ce urmăresc înregistrările video. „Într-o astfel de acţiune se pot fura bunuri de mii şi chiar zeci de mii de euro, iar cei păgubiţi trebuie să suporte şi cheltuielile cu reparaţiile„, afirmă reprezentantul GSS. Pentru că adeseori spărgătorii nu pierd vremea pentru a descuia încuietori, ci pur şi simplu distrug uşile sau chiar pereţii folosind levierul şi barosul. Şi chiar dacă poliţia reuşeşte să-i prindă pe făptaşi, „sunt puţine şanse ca victimele să-şi recupereze banii sau bunurile furate; iar numărul celor care sunt asiguraţi pentru astfel de riscuri este foarte mic„, punctează Badea, care lucrează de 17 ani în mediul privat iar anterior a fost, povesteşte el, ofiţer în brigada antiteroristă. Reprezentantul GSS va prelua preşedinţia Federaţiei Serviciilor de Securitate.
