Nu sunt puţini aceia care au încercat în trecut, dar mai ales acum să manipuleze datele istoriei, în scopuri politice, economice, sau de altă natură. Nimeni nu contestă gradul de disciplină, standardul de viaţă şi nivelul de trai al poporului german. Dar când vine vorba despre civilizaţia lui, la modul general desigur analizând, am şi nişte rezerve vizavi de acest popor. Nu trebuie să uităm faptul că imediat după cel de-al doile război mondial pe care l-au şi declanşat, germanii când nu aveau ce mânca, căutau prin gunoaie cum fac şi alţii în zilele noastre. Şi vorbim despre un popor care a primit o educaţie, un popor care i-au dat pe Beethoven, Bach, pe Goethe, Schiller, pe Kant, Hegel şi Einstein. Însă l-au dat şi pe Hitler, un monstru despre care nu se doreşte să se deschidă nici o agendă legată de politica dusă de el şi poporul german care l-a susţinut. Este chiar interzisă printr-o lege dacă nu mă înşel, abordarea discuţiilor în acest sens, purtarea însemnelor, chipurile pentru a nu da prilejul propagări doctrinei naziste. De ce? Nu cumva în acest mod se conservă memoria lui Hitler, faptele lui, atrocităţile comise de care se face vinovat şi poporul german?Cu ajutorul lui, Hitler le-a săvârşit. Hitler nu putea face singur toată nebunia, pentru că ceea ce a făcut a fost o nebunie la care a accesat şi poporul lui. Nu trebuie să fim naivi, ci trebuie să arătăm şi noi de câte ori suntem ciupiţi mai ales pe tema ţiganilor sau a romilor cum li se mai spune, graţie lui Roman şi lui Mugurel Isărescu, că Hitler şi ai lui, au ales soluţia exterminării în masă a ţiganilor şi a evreilor. Se aminteşte aproape numai de evrei, când se aduc în discuţie atrocităţile înfăptuite de poporul german în cel de-al doilea rozboi mondial. Însă trebuie să le reamintim de fiecare dată, fără menajamente, că a doua categorie mare de oameni supuşi exterminării, au fost ţiganii din toate regiunile cotropite de germani. Despre acest lucru se vorbeşte mai puţin. Politicienii şi guvernanţii noştri de acum, trebuie să facă mai mult decât au făcut predecesorii lor. Să-şi elibereze mâinile ţinute în şolduri şi să le pună la treabă. Să folosească creierul pe care-l ţine mai tot timpul în palme, să nu cadă pe masa de lucru. Să iasă din faza de letargie instituţionalizată mai ales la externe şi cu precădere în diplomaţie. Suntem resemnaţi cu faptul că răul făcut de ţigani în spaţiul European, aparţine în exclusivitate României. Lucrurile nu prea stau aşa. Este adevărat că am cedat Europei de vest gratis, peste un milion şi jumătate de ţigani, poate şi mai mult, în decurs de 15 ani. Nu în aceleaşi condiţii cum i-a cedat Ceauşescu pe saşi. Generaţiile tinere de ţigani născuţi acolo, sau plecaţi împreună cu familiile lor din fragedă pruncie, nici nu mai cunosc limba română. Chestiunea ţigănească astăzi, nu mai aparţine României. Migraţia către vest a ţiganilor, nu numai din România, s-a datorat politicilor înteprinse de către Europa de vest, mai ales în anii comunismului, pentru democraţizarea regiunilor roşii ale estului. Nu trebuie să ne ascundem acuma după cireş. Se datorează în mare măsură şi acelor campanii neîncetate înteprinse de ţările occidentale în anii comunismului în favoarea drepturile fundamentale ale omului. Să înţelegem că printre rândurile acelor documente semnate la Strasbourg în 1963 nu se regăseau şi ţigani? La art.4 protocol nr.4, nu-i includem şi pe ţigani când se face referire la libera circulaţie şi interzicerea expulzărilor colectiv? Printre ideile nobile propagate de politicile statelor occidentale, nu se reaminteşte nimic de libera circulaţie a acestor categorii de oameni? De ce se cere acum sârmă ghimpată pentru îngrădirea lor? Păi în materialele UE se stipulează că drepturile universale ale omului sunt reprezentarea legală a noului vis european, un stat unitar în care aspiraţiile, tradiţiile şi comportamentul indivizilor sunt armonizate în aşa fel, să se poată înfăptui speranţele de viitor ale europenilor. Dar cum se infăptuieşte nu explică nimeni. În schimb suntem trimişi la iscusinţa politicienilor, pentru că numai ei pot înfăptui aceste deziderate, adică a lui Hans Peter Friedrih, ministru de interne german, căruia ministrul Stroie omologul său, pe bune i-a transmis, că a pierdut o mare şansă de a tăcea. S-a văzut imediat şi reacţia corului de cocoşaţilor progermani şi nu ma mirat. Nu pot să cred că Hans, nu a cunoscut obiceiurile şi apucăturile ţiganilor de pretutindeni. Pentru mine este de neînţeles politicile tolerante ale acestor state, faţă de acestă etnie, în momentul migrării lor. Înfiinţări de tabere şi multe altele. Legea trebuia aplicată pentru toată lumea la fel şi nu discreţionar. Te primesc dacă ai locuinţă şi loc de muncă. S-a creat un precedent din care nu mai pot ieşii. Şi asta pentru a mima că sunt mai democraţi decât altii, că în ţările lor, statul de drept funcţionează. Fals pentru că nu poţi vorbi despre un stat de drept, acolo unde legea nu acţionează la fel pentru toţi. În România, Bulgaria şi alte state din est, nu ai să găseşti tabere pentru ţigani, pentru că legea nu permite şi aici funcţionează. În primul rând integrarea lor în societate o poate face legea şi numai legea, care trebuie aplicată egal pentru toţi. După aceea pot urma şi alte programe. Tratamentul aplicat acestei etnii, ca oameni de categoria a doua, ne duce cu gândul la tezele naziste. Nu mă miră faptul că propagarea ideii, precum că migraţia trebuie stopată, vine de acolo, de la cei care conservă memoria lui Hitler.
Col.(r) Constantin Nour
