Am terminat clasele a-VII-a si a-VIII-a la scoala generala nr.2 din Bacau, situata pe strada Popa sapca nr.1 (actualul vivariu). Imi amintesc cu mare placere de multi copii, fii de evrei, de la care, din sincera admiratie, am imprumutat si mi-am fixat in comportamentul meu perseverenta, vointa, ambitia, tenacitatea si setea de cunoastere. Acestia se numeau: Faibis Aurel, Bercovici Adriana, Herscovici Adelina, Benes Moni, Mandel Adrian si altii. De la Moni am aflat atunci (acum 42 de ani) ca evreii au dat lumii doi giganti: Isus Hristos si Karl Marx, dar ca si-au permis luxul de a nu urma pe nici unul. I-am dat dreptate lui Moni, cand peste ani am citit un articol scris de scriitorul clasic american Mark Twain, publicat in 1899 in revista Harperis Magazine, unde se spunea: “Evreii lumineaza aceasta planeta nu mai putin decat oricare alt popor iar importanta lor comerciala este iesita din comun in raport cu numarul lor redus. Contributiile evreilor la lista mondiala a marilor nume din literatura, stiinta, arta, muzica, finante, medicina, stiinte umane sunt de asemenea disproportionate fata de numarul lor mic”. Ulterior, am gasit in multe locuri numeroase informatii despre evrei care mi-au intarit convingerea despre spusele lui Moni, dar care mi-au sporit si admiratia pentru acest popor. Iata de ce: Numarul evreilor de pe intreg globul este, in prezent, de cca 14 milioane, adica 0,4% din populatia mondiala care numara aproximativ 6 miliarde de oameni. Dar numarul laureatilor evrei ai premiului Nobel, de exemplu, este de 124 din 270, adica 45% dintre laureatii acestui premiu.Pe siteul oficial al Fundatiei Nobel se precizeaza faptul ca 30% din detinatorii americani ai Nobelului in stiintele naturale sunt evrei, iar peste 80% din laureatii evrei din intreaga lume provin din familii sarace, in timp ce aproape 90% din laureatii neevrei s-au nascut intr-o familie bogata, conform celor afisate pe siteul oficial al Fundatiei Nobel.Printre celebritati se numara si fizicianul Albert Einstein, care a castigat premiul Nobel pentru progresele in domeniul fizicii cuantice si descopeirrea efectului fotoelectric (nu pentru teoria relativitatii). Einstein spunea despre el: ”Nu sunt decat un curios entuziast”. Multe persoane avizate apreciaza ca majoritatea evreilor au indrazneala si curiozitate intelectuala. Dar evreii nu se judeca numai prin prisma Premiului Nobel. La fel de bine sunt plasati si daca ii judecam in privinta renumitei distinctii ce poarta numele jurnalistului American Joseph Pulitzer (al carui tata era evreu). Laureatii Premiului Pulitzer sunt intr-un numar destul de mare evrei daca ne raportam la numarul minoritar al evreilor in populatia americana. Conform datelor existente, se pare ca, incepand din 1917- primul an de decernare – si pana in prezent, dintre cei 171 laureati Pulitzer, 17 persoane, adica 10% sunt evrei. Este un fapt uimitor, daca avem in vedere ca procentul populatiei evreiesti in totalul americanilor, in cei 85 de ani de care vorbim, a oscilat intre 0,5% si 2%! si in prezent, in ciuda numarului mic, evreii ocupa extrem de multe posturi de conducere in domeniile academic si stiintifice din intreaga lume. In traditia ebraica dezvoltarea intelectuala o precede pe cea corporala iar in viata lor sociala se cultiva respectul fata de patura oamenilor instruiti care transmite, prin modul de viata strict, respectul pentru eruditie, perseverenta, studiu intelectual si continuitate. Astazi, statistic, evreii reprezinta 60% dintre absolventii prestigioasei universitati americane Yale, 26% dintre profesorii de drept din SUA si 40% dintre avocatii marilor barouri din New York si Washington. Aproape 60% din posturile cheie de la studiourile hollywoodiene sunt ocupate de evrei, iar o treime dintre miliardarii americani sunt si ei evrei. Cele trei mari retele de televiziune din Statele Unite, ABC, CBS si NBS, sunt conduse de evrei, iar publicatii cu renume, precum Times, Newsweek, Washington Post, New York Times, Wall Street Journal, sunt proprietati ale evreilor si o proportie considerabila a redactorilor, corespondentilor si editorialistilor sunt de religie mozaica. In 1997, evreii constituiau 14% din totalul membrilor cabinetului presedintelui Bill Clinton, in timp ce ei reprezinta doar 2% din populatia SUA. Nu doar in zilele noastre ci si in Evul Mediu evreii aveau aceeasi pozitie. De exemplu, in Spania 41% dintre savanti, inainte de a fi expulzati erau evrei desi ei nu reprezentau decat 2,7% din populatia tarii. In secolul al XIV-lea, doar 1% din populatia lumii era constituita din evrei, insa 1 din 5 savanti provenea din randurile lor. Mai tarziu, intre 1819-1935, evreii erau in proportie de 20% la carma activitatilor economice internationale ale Germaniei. In 1952, 24% dintre studentii universitatii Harvard erau evrei, 23% la Yale, 20% la Princeton desi reprezentau mai putin de 1,6% din populatia SUA. Cifrele vorbesc de la sine. Nimeni nu le poate contesta. Ne putem, doar, pune intrebarea: cum poate un popor atat de mic sa dea nastere la atat de multe genii? Moise, cel care i-a condus pe evrei spre dezrobire, ajutandu-i sa plece din Egipt spunea despre natiunea evreilor pe care o considera o natiune mare: ”Ea nu poate fi decat inteleapta si inteligenta, vor declama si vor arata spre noi natiunile lumii” (Deuteronom 4:6). Presa romaneasca a prezentat dupa 1989 cu mai mult curaj aspectul in acest sens. De exemplu, internetul si presa scrisa au aratat ca Tora in 1280, inainte de Hristos dezvaluia enigma intelectului evreu, care ulterior a fost confirmata de realitate.Tora stabilea atunci ca poporul evreu se caracterizeaza prin specificitatea sa eterna, iar o parte a expresiei acestei specificitati sunt creierul evreu si absenta unei norme care sa-l defineasca. Cifrele de mai sus ne demonstreaza faptul ca evreii sunt diferiti si mai inteligenti decat alte rase. Ideea de ”popor ales” nu este, deci, perimata. Ea este confirmata de nume sonore din literatura: Shay Agnon, Shalom Aleichem, Franz Kafka, Issac Asimov, Hermann Broch, Philip Roth, Saul Below, Marcel Proust, Elie Wiesel; din creatia muzicala: Yasha Hefetz, Itzhak Perlman, Wladislav Szpilman, Leonard Bernstein, Isaac Stern, Arthur Rubinstein s.a; din lingvistica: Noam Chomsky; din medicina: Jonas Salk; din fizica: Albert Einstein, Richard Feynmann, Niels Bohr; din psihologie: Sigmund Freud, Victor Francl, Alfred Adler; din filozofie: Franz Rosenzweig, Karl Popper, Isaih Berlin, Ludwig Wittgenstein; politicieni: Leon Trotki, Benjamin Disraeli, Pierre Mendes-France, Leon Blum (prim ministru al Frantei); lumea afacerilor: George Soros, Rotschild, Reichmann, Ralf Loren. Mi-as dori foarte mult sa-l intaalnesc, acum, pe prietenul meu Benes Moni, care, am auzit ca ar fi in Canada si sa discut cu el despre opera lui Marx.
Comandor(r ) dr. Vasile FLOREA
Autorul – un om realizat cu o privire care exprima tristete.