Altfel despre relatia adolescent – scoala – modele – familie

Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica – C.J.A.P. a finalizat o noua cercetare proprie in mai multe unitati liceale din judet, de aceasta data subiectul abordat fiind sistemul valorilor personale si sociale al elevilor din clasele IX-XII, identitatea si imaginea de sine a adolescentului. Profesoara Mariana Craciunescu, coordonator C.J.A.P.P., ne-a informat ieri ca s-a pornit de la ideea ca valorile reprezinta un element important al identitatii si ca identitatea psihosociala este rezultatul mesajelor trimise si primite de persoana, produsul relatiilor intre persoana, grup si ansamblul societatii. “Investigatia noastra a avut drept scop identificarea principalelor valori care ghideaza comportamentul adolescentilor, in vederea armonizarii lor cu cele ale scolii, familiei si societatii, a precizat Mariana Craciunescu. Pentru aceasta au fost chestionati 1279 elevi, dintre care 326 din clasa a IX-a, 435 din clasa a X-a, 296 din clasa a XI-a si 222 din clasa a XII-a, din 11 unitati de invatamânt : Colegiul National “Vasile Alecsandri” Bacau, Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau, Grupul Scolar Industrial “Letea” Bacau, Liceul de Arta “George Apostu” Bacau, Liceul “Mihai Eminescu” Bacau, Colegiul National “Grigore Moisil” Onesti, Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi” Onesti, Liceul Sportiv “Nadia Comaneci” Onesti, Liceul Teoretic “Spiru Haret” Moinesti, Colegiul Tehnic “Ion Borcea” Buhusi si Grupul Scolar “Alexandru Vlahuta” Podu Turcului. Interpretarea rezultatelor a facut posibila identificarea a doua categorii de valori : valori prin raportare la propria persoana si la mediul apropiat adolescentului si valori care reflecta atitudinea fata de societate in general”.

Cariera, pe primul loc

Adolescentul este mai interesat de el insusi decât in perioada preadolescentei. O oarecare nemultumire de sine, caracteristica perioadei precedente, este inlocuita cu o imagine de sine pozitiva: 72 la suta dintre elevii chestionati se considera persoane valoroase, au o stima de sine crescuta, deoarece, pe de o parte, sunt acceptati de cei din jur, se bucura de apreciere si prestigiu in grup, iar pe de alta, pentru ca sunt multumiti de aspectul lor fizic si de insusirile lor psihice si intelectuale. Adolescenta inseamna insa si o oarecare fragilitate a structurilor psihice, iar factorii traumatizanti existenti in mediul familial, scolar, social pot provoca anxietate, culpabilitate, frustrare. Asa se explica de ce 28 la suta dintre elevii chestionati nu se considera persoane valoroase , au o stima de sine scazuta. Motivele pe care acestia le enumera sunt, in ordine, insuccesul scolar, insusirile personale (timiditatea, neincrederea in sine, problemele emotionale etc.). Ceea ce ii preocupa pe elevi in legatura cu propria persoana si mediul lor apropiat ar fi , in ordinea importantei, reusita in viata, cariera; familia ; sanatatea; educatia, reusita scolara, finalizarea studiilor; grupul de prieteni, calitatea relatiilor sociale.”Ne-au surprins pozitiile ocupate in aceasta ierahizare de cariera, familie si sanatate, mult inaintea grupului de prieteni, deoarece stiam, din anii precedenti, ce loc important ocupa anturajul in ierahizarile facute de adolescenti”, a marturisit Mariana Craciunescu, oferindu-ne si o explicatie. Liceul ii apropie pe elevi de momentul integrarii sociale si profesionale si probabil acest lucru ii determina sa situeze pe primul plan preocuparile legate de cariera si de reusita in viata. De aceea, isi doresc sa-si dezvolte o serie de insusiri: capacitati intelectuale, calitati morale (curaj, perseverenta, rabdare, corectitudine, responsabilitate, punctualitate), abilitati de comunicare, capacitatea de relationare, spiritul antreprenorial, increderea in sine.

Familia isi redobândeste importanta cuvenita

Datorita disponibilitatii afective foarte mari, in adolescenta are loc o redeschidere a individului spre spatiul familiei, prin scaderea tensiunii de opozitie ce caracteriza perioada anterioara. Totodata, parintii sunt prezente puternice in viata adolescentilor in ceea ce priveste planurile lor pe termen lung: 32,75 la suta dintre elevi declara ca familiile lor sunt ideale, 53,16 la suta se simt foarte bine in ambianta familiala si o prefera altor medii sociale. Ceilalti sustin ca se simt mai confortabil in compania prietenilor, la scoala, in discoteci/locuri de distractii. In opinia elevilor chestionati, o familie functioneaza bine daca exista echilibru, armonie, iubire, intelegere intre toti membrii familiei, atentie, sprijin si intelegere acordate de catre parinti copiilor, armonie in relatiile dintre parinti. In ceea ce priveeste relatiile cu parinatii, 27,75 la suta dintre adolescenti se inteleg bine cu ambii parinti, 27,05 la suta se inteleg cel mai bine cu mama, 14,15 la suta se inteleg cel mai bine cu frasi/surori si numai 6,64 la suta se inteleg cel mai bine cu tata; 56,68 la suta dintre elevii chestionati afirma ca isi ghideaza comportamentul si isi proiecteaza viitorul orientându-se dupa anumite modele. Membrii familiei constituie pentru ei modelele cele mai pregnante: 30,20 la suta au ca model mama, 19,03 la suta ambii parinti, 16,27 la suta tata si 12,13 la suta frati/surori. In ambele situatii, tatii ocupa un loc inferior datorita faptului ca sunt mai putin prezenti in familie (mai absorbiti de viata sociala si profesionala) si, prin urmare, au contacte mai scurte si mai putine cu proprii copii. Motivele care stau la baza alegerii acestor modele sunt, in ordine, calitatile personale dovedite, experienta de viata, consecventa in atingerea scopurilor si spiritul de initiativa.

Adolescentii, modelele si mijloacele mass-media

25,17% dintre elevii chestionati apreciaza ca mass-media ofera modele de viata. In ordinea indicata, sursele ar fi: televiziunea, internetul, radio-ul si, pe ultimul loc, ziarele; 41,37 la suta opineaza ca mass-media nu ofera modele de viata. Motivatiile care sustin aceasta ultima opinie sunt: emisiunile, informatiile sunt needucative; manipuleaza, nu prezinta adevarul; afiseaza multa violenta; unele “vedete” sunt persoane false, superficiale, lipsite de valoare;
33,46 la suta nu au raspuns.

Adolescentii, preocupati de sanatate

Surprinzator, peste 93 dintre dintre elevi acorda o importanta desoebita sanatatii. Comportamentele prin care elevii demonstreaza ca sanatatea este una dintre valorile importante la aceasta vârsta se exprima, printre altele, prin control periodic la medic, respectarea regulilor de igiena, un stil de viata sanatos, o alimentatie echilibrata, sanatoasa si printr-o informare permanenta.; doar 7 la suta dintre elevi nu au considerat sanatatea un aspect important, motivând ca sunt prea tineri pentru a fi preocupati de acest lucru.

Mai sunt profesorii modele pentru tineri ?

Scoala reprezinta o valoare prin faptul ca asigura educatie, este mediul in care se formeaza cultura generala, se asigura dezvoltarea individului, pregatirea pentru o anumita cariera. Totusi, numai 13,13 la suta dintre elevi declara ca se inteleg foarte bine, ca pot comunica deschis cu anumiti profesori si doar 2,62 la suta dintre elevii care au declarat ca se proiecteaza in viitor urmând niste modele sustin ca acestea ar fi unii dintre profesorii lor.

Grupul de prieteni si-a pierdut din importanta

Intre 14 si 16 ani creste coezivitatea din grupuri, iar intre 16 si 18 ani se formeaza grupuri mai mici, dar mai stabile. Adolescenta este vârsta prieteniilor durabile, bazate pe afinitati si pe o anumita discretie. Adolescentul este foarte susceptibil in relatiile sale. Raspunsurile elevilor au evidentiat mai multe aspecte: prietenia este o valoare apreciata de 86 la suta dintre repondenti; in opinia lor, calitatile unui bun prieten sunt: bun ascultator, de incredere, ofera sprijin, bun sfatuitor, sincer, energic, entuziast, optimist, bine dispus, cu simtul unorului si cu capacitatea de a-i intelege pe ceilalti. De asemenea, adolescentii chestionati au ierarhizat reperele pentru o buna relationare si piedicile reale in relatiile dintre adolescenti, printre acestea numarându-se nerespectarea unor norme morale elementare, limbajul “trivial”, ingâmfarea, “aerele de vedeta, supraaprecierea, impertinenta, tupeul, lipsa bunului simt,
nepasarea, egoismul, superficialitatea, unele carente educationale.

Cum ne petrecem timpul liber ?

Preferintele pentru petrecerea timpului liber au fost, in ordine, internetul ( jocuri pe calculator 23,22 la suta), auditii muzicale 21,89la suta, plimbarile cu prietenii 20,17 la suta, distractii in cluburi, discoteci 16,18 la suta, activitati sportive 14,15 la suta, TV 13,13 la suta, lectura 7,34 la suta, unele hobby-uri 2,89 la suta. Interesul pentru aceste activitati scade simtitor in clasa a XII-a, cu exceptia muzicii si a activitatilor sportive. Raportul dintre activitatile in grup si cele de unul singur inclina in favoarea celor din urma. Aceasta ar explica si situarea acestei valori pe ultimul loc in ierarhia preferintelor adolescentilor.

Valori prin raportare la societate

S-a constatat ca adolescentii respecta legile, regulile, norme;le de realtionare sociala: 43,08 la suta au raspuns ca acestea sunt necesare, pastreaza ordinea, protejeaza si trebuie respectate; 32,83 la suta au fost de parere ca nu sunt respectate; 18,78 la suta nu au raspuns si doar 5,31la suta considera cunoasterea legilor ca fiind neimportanta pentru vârsta lor, manifestân indiferenta fata de acest subiect. In ce priveste “problemele mari ale societatii” au raspuns doar 57,72 la suta dintre elevii chestionati. Pentru acestia, importante sunt, in ordine, rezolvarea problemelor sociale (discriminarea, situatia copiilor orfani), actiunile de voluntariat, lupta impotriva nedreptatii, inechitatii, coruptiei, nerespectarii legilor, lupta impotriva poluarii mediului, politica.

Concluziile privesc, indeosebi, scoala si familia

“Am intentionat sa cunoastem mai bine valorile pretuite de adolescenti si sa le armonizam cu cele ale scolii si ale familiei, iar pe de alta parte, sa proiectam si sa planificam activitatile de consiliere in functie de rezultatele cerecetarii noastre, ne-a declarat Mariana Craciunescu. Este limpde ca parintii trebuie sa acorde o mult mai mare atentie relatiilor cu adolescentul, sa discute mai mult si cu o mai mare frecventa despre ceea ce vrea adolescentul sa faca in viata, despre raportul real intre ceea ce vrea si ceea ce poate, sa discute mai mult despre talent, despre inclinatii, despre aptitudini”. Ca recomandari pentru activitatea de consiliere a elevilor, Mariana Craciunescu a enumerat autocunoasterea, intarirea increderii in sine, cresterea autoeficacitatii, dezvoltarea abilitatilor de comunicare, capacitatea de relationare (cu parintii, covârstnicii, cu profesorii), toleranta, violenta in perimetrul scolar, pregatirea pentru viata de familie, spiritul antreprenorial, modelele de viata, idealurile de viata, orientarea carierei, stresul scolar, comportamentul civilizat, respectul pentru norme, reguli, legi, atritudinea fata de coruptie si inechitatea in fata legii, modalitati de protejare a mediului, voluntariatul, legea voluntariatului, organizarea timpului liber, stilul de viata etc. In ce priveste consilierea cadrelor didactice, Mareiana Craciunescu ne-a asigurat ca accentul va fi pus pe eficientizarea metodelor de predare-invatare centrate pe elev, instruirea diferentiata, abilitatile de comunicare, cunoasterea mai buna a caracteristicilor adolescentilor, managementul clasei de elevi. A fost avuta in vedere si consilierea parintilor, indeosebi in ceea ce priveste dezvoltarea abilitatilor parentale, abilitatile de comunicare, empatia, cunoasterea caracteristicilor adolescentilor, greselile si justificarile frecvente in educatia copiilor, cunoasterea cailor de rezolvare a cazurilor de “adolescenti deosebiti” si a “situatiilor speciale” (adolescent timid, obraznic, nervos, copil unic, indragostit etc.). St.O.

Adauga un comentariu

*