China este o tara care are destul de multe resurse naturale: huila, lignit, petrol, gaze naturale, minereu de fier, mangan, tungsten, molibden, cupru, plumb, staniu, zinc, mercur, bauxite, magneziu, argint, stibiu, azbest, sulf, fosfati, sare s.a. Are, de asemenea, productii mari de energie, fonta si feroaliaje, otel, laminate, cocs, utilaje, calculatoare, masini electrice, tractoare, automobile, material rulant, celuloza, hartie, nave, cauciuc sintetic, ingrasaminte chimice, fire de bumbac, tesaturi de bumbac si matase naturala, fire si fibre sintetice, covoare, confectii, incaltaminte s.a.
Ritmul de dezvoltare, insa, din ultimii ani o obliga la cautarea de noi resurse pe care sa le importe. Inca din anii 1980, China si-a indreptat atentia spre America Latina facand atunci, schimburi stiintifice, sportive si militare. Relatiile economice nu s-au dezvoltat semnificativ pana dupa 1990. Ca strategie, observam ca, s-a indreptat spre un continent cu foarte multe resurse dar pe care poate concura SUA si pe care nu exista prea multa dragoste pentru SUA. Ritmul a crescut la inceputul acestui secol. In aprilie 2001, presedintele chinez Jiang Zemin a condus o misiune de 12 zile menita sa cimenteze relatiile economice si comerciale, si sa atace ceea ce el numea “planul unipolar†al Washingtonului. Itinerariul sau a inclus Argentina, Uruguai, Brazilia, Cuba si Venezuela. Li Peng, presedinte al Comitetului Permanent al Congresului National Popular, l-a urmat facand mai multe vizite in noiembrie 2001. In noiembrie 2004, presedintele Hu Jintao a zburat in Argentina, Brazilia, Chile si Cuba, unde a semnat 39 de acorduri bilaterale si a anuntat investitii de 100 miliarde USD in urmatorii 10 ani. In mai anul acesta, presedintele Partidului Comunist, Jia Qinglin, a vizitat Columbia, Mexic Uruguai si Cuba. Toate aceste turnee, s-ar putea numi in termeni militari, OFENSIVA EOCNOMIC| A CHINEI DE CUCERIRE A AMEIRCII DE SUD.
China a trecut la asistenta economica, investitii directe, cateva firme mixte si legaturi militare, valorificand acordurile comerciale simple. Atunci cand colapsul financiar al Argentinei a cutremurat sudul Ameircii Latine, China a profitat rapid de sansa de a-si spori influenta in Argentina si Brazilia, in timp ce investitiile SUA s-au redus la aproape jumatate. Iata, deci, o ofensiva cu dubla tinta: cucerirea Americii de Sud si invingerea SUA. Au castigat, deci, materii prime, in primul rand, dar si facilitati industriale. O ipoteza de lucru ar fi aceea, ca peste aproximativ 20 de ani vom avea si o EUROP| GALBEN| prin “invazia†acestui continent cu forta de munca CHINEZ| in locul celei autohtone, imbatranite. Din acest moment, pentru rasa galbena, Africa ramane o prada usoara, iar statutul de SUPERPUTERE al Chinei ar fi realizat. Vom avea din nou, probabil, o lume bipolara. Vom avea oare si un nou R|ZBOI RECE? Dar ce vor spune atunci Rusia, lumea araba si noul stat multinational “SATELE UNITE ALE EUROPEI� Vor adera la cele doua superputeri CHINA si SUA? Sau va avea loc o CIOCNIRE A CIVILIZA}IILOR?
Dar pe plan economico-social va mai continua dezvoltarea capitalismului? Sau va trece omenirea la o etapa intermediara cu o economie mixta-jumatate capitalista si jumatate socialista, ca ulterior sa treaca la comunismul descris de Marx si nu la cel initiat de Lenin si experimentat in fostele tari comuniste.
Revenind la cucerirea economica a Americii de Sud, mai aratam faptul ca China, pentru a-si satisface nevoile industriale si de consum a realizat investitii si acorduri cu porducatori de petrol ca Venezuela, Ecuador, Columbia, Argentina, Brazilia si chiar Mexic. Cea mai mare apropiere este cea cu liderul autoritarist al Venezuelei, Hogo Chavez, care controleaza direct industria petroliera a statului. Presedintele Chavez a invitat Corporatia Nationala de Petrol a Chinei (CNPC) sa paritcipe la explorarea bogatelor campuri de pe centura Orinoco. Intre timp, CNPC a investit 300 milioane USD in tehnologie, pentru a folosi combustibilul Orimulsion, din Venezuela, in centralele energetice chinezesti.
In prezent, Venezuela intentioneaza sa-si mareasca exporturile catre China cu 300.000 de barili pe zi si a semnat recent un acord cu Columbia privind constructia unei conducte pana la portul Tribuga pe coasta Pacificului, deoarece vasele transportatoare nu pot trece prin Canalul Panama. O alta propunere adresata statului Panama vizeaza modificarea conductei de petrol Panamanian, pentru a facilita transportul de petrol catre coasta Pacificului. In vizita sa la Beijing acum 3 ani (2004), presedintele Chavez a afirmat ca sporirea exporturilor catre China va contribui la eliminarea dependentei de exporturile pe piata SUA.
Cred ca argumentele de mai sus ne explica de ce presedintele Chavez are “gura†asa de mare cand e vorba de politica SUA fata de tara sa.
In 2003 China a licitat pentru obtinerea unei concesiuni asupra principalelor campuri petrolifere ale Ecuadorului. In acelasi an, CNPC a achizitionat un pachet de actiuni la compania de petrol si gaze Pluspetrol din Argentina, care exploateaza campurile din nordul Argentinei si Peru. Desi Constitutia Mexicului interzice vanzarile de actiuni Pemex catre firme straine, se asteapta ca o sporire a exporturilor de petrol sa reechilibreze relatiile comerciale ale Mexicului cu RPC. Desi nu este inca prezenta in Bolivia, un posibil presedinte populist ca Evo Morales ar putea gasi prezenta Chinei ca fiind acceptabila din punct de vedere ideologic, ca inlocuitor al investitiilor private occidentale.
COMANDOR (r) dr.Vasile FLOREA
Toate acestea sunt frsaumoe si emotionante. Ramasite burgheze intr-un oras care a fost si este devorat de tovarasi’.Observ ca avem dileme in a identifica locuri din orasul in care am trait multi ani, sau inca mai traim. Cred ca asta spune ceva despre cat de mult ne iubim orasul, cat de linistiti suntem in el, cat de mult este acasa’.Adica, cum toate acestea lipsesc.Ne simtim bucuresteni, sau ne mandrim ca suntem?Ne simtim apropiati, uniti, la fel cu majoritatea concitadinilor nostri?Adevarat este ca noi acum suntem liberi, atunci nu eram, dar despre care noi’ vorbim? Suntem noi’ demni, responsabili, respectabili? Daca nu toti, macar majoritatea? Astfel, putem noi’ sa fim liberi-ca-oameni, intre ceilalti noi’ care sunt liberi in alt fel?Tovarasii au fost si sunt liberi. In felul lor. La fel si cuvantul lor, si economia lor, si cainii de pripas, si gunoiul. Toti si toate sunt libere, in felul lor.Dar cred totusi ca mai intai oamenii trebuie sa fie liberi.