Frica, un sentiment ce poate fi ‘decuplat’

Neurologii au învăţat să ”decupleze” sentimentul fricii. Ei au descoperit un ferment care activează în centrul memoriei din creierul uman şi l-au blocat. Iar apoi, cercetătorii au ”chinuit” un pic animale de laborator. ”Grupul de control” se teme de ei până la această oră, în schimb şoarecii cu fermentul deconectat au uitat demult de orice nelinişte.

Un grup de cercetători americani au reuÅŸit să descopere un inedit ”ferment al fricii”. Blocarea acestuia permite vindecarea pacienÅ£ilor care suferă de stres post-traumatic /PTSD – Post-Traumatic Stress Disorder/, informează BBC. Astfel, cercetătorii au reuÅŸit să demonstreze că inhibarea fermentului a dus la dispariÅ£ia sentimentului de frică la ÅŸoarecii de laborator, informează cotidianul rus Gazeta.Ru.
Potrivit psihologilor, fiecare al treilea om poate prezenta simptome de PTSD după ce a suferit un eveniment traumatizant. Dacă trauma nu este mare, atunci sentimentul de îngrijorare şi alte simptome ale stresului vor trece în decurs de câteva ore sau zile. Însă, dacă trauma a fost puternică sau dacă evenimentele traumatizante s-au repetat de mai multe ori, reacţia anxioasă şi dureroasă s-ar putea menţine mult mai mult.
Deocamdată, potrivit autorilor, medicina nu a elaborat o terapie completă pentru persoanele supuse PTSD, însă în unele cazuri somniferele şi antidepresivele pot atenua simptome precum furie, neliniştea exagerată, agresivitatea sau perturbarea memoriei. De altfel, nici acestea nu constituie un panaceu.
Un grup de cercetători în frunte cu profesorul Li-Huei Tsai, de la Catedra de ÅŸtiinÅ£e cognitive ÅŸi studierea creierului uman din cadrul Institutului Tehnologic din Massachusetts, au studiat fenomenul PTSD ÅŸi au decis să studieze activitatea fermentului Cdk5 /”cyclin-depednent kinase 5”/ din organismul ÅŸoarecilor modificaÅ£i genetic. Ei au ales Cdk5 pentru că acesta are legătură cu bolile ce provoacă distrugerea neuronilor din creier. Mai ales în hipocâmp – secÅ£iune din creierul uman, responsabilă de consolidarea memoriei.
Experţii au împărţit şoarecii de laborator în două grupuri: cei la care nivelul acestui ferment s-a dovedit a fi unul majorat şi cei la care activitatea fermentului din creier fusese blocată de cercetători. Pentru ca şoarecii să primească amintiri negative, care să poată influenţa formarea PTSD, cercetătorii i-au lovit puţin pe reprezentanţii primului grup. Şoarecii din primul grup nu şi-au putut reveni. În pofida faptului că cercetătorii nu i-au mai lovit, aceştia erau foarte speriaţi şi ”apăsaţi”. În schimb, şoarecii cu fermentul Cdk5 deconectat au uitat repede de bătaie. Ei se comportau ca de obicei şi nu manifestau nici un pic de frică.
În opinia experţilor, dereglările emoţionale, inclusiv stresul post-traumatic şi panica, apar în condiţiile în care creierul omului continuă să recreeze senzaţia de frică şi sperietură, legată de evenimentul care a avut deja loc.
Potrivit ultimelor studii ale Institutului naţional de sănătate şi calitate a ajutorului medical din Marea Britanie /National Institute for Clinical Excellence( NICE)/, 5 din 100 de bărbaţi britanici şi 10 din 100 de femei britanice suferă de PTSD toată viaţa. De aceea, după cum a subliniat doctorul Jonathan Bisson, copreşedinte al grupului de consultaţii NICE, profesor de psihiatrie la Universitatea Cardiff, descoperirea mecanismului formator de PTSD este o reuşită foarte mare.
”Nu ştiu dacă blocarea fermentului Cdk5 poate fi folosită pentru vindecarea PTSD, însă rezultatele experimentelor au confirmat încă o dată teoria privind dezvoltarea şi descoperirea simptomatologiei stresului. De aceea, astfel de cercetări merită să fie continuate”, concluzionează doctorul Bisson.
Nu este primul an când cercetătorii încearcă să elaboreze metode de luptă cu PTSD, continuă Gazeta.Ru. De exemplu, la sfârşitul lui 2006, un grup de cercetători de la Universitatea din Texas au prezentat rezultatele unui experiment inedit: ”prelucrarea” şoarecilor cu hormonul corticosteron, al cărui efect este analog celui provocat de cortizol la oameni. Şoarecii erau puşi într-o cutie de plastic şi electrocutaţi. După câteva zile, şoarecii erau obligaţi să intre în aceeaşi ”încăprere”. O injecţie preventivă cu corticosteron îi ”vindecase” pe şoarecii din grupul de testare de ”amintirile neplăcute”. Aceştia s-au comportat şi de aceasta dată destul de liniştit. În schimb, era evident că şoarecii din grupul de control se aşteptau să încaseze din nou şocuri electrice şi prezentau simptome vizibile de frică.
La acea dată, cercetătorii au explicat că hormonul accelerează formarea memoriei de scurtă durată. Iar atunci când noile amintiri concurează cu cele vechi, efectul negativ al acestora din urmă se reduce. Este posibil ca acum, după ce au primit rezultatele experimentelor din Massachusetts, cercetătorii să poată face progrese şi mai mari în acest domeniu, conchide pe un ton optimist cotidianul rus.
/Gazeta.Ru/ /Rompres/